♦ România va avea, în urma alegerilor de duminică, un nou guvern ♦ Dar soarele nu va străluci mai altfel decât a făcut-o în urmă cu patru miliarde de ani ♦ Deficitul bugetar va fi acelaşi, România va rămâne, în statistici, o ţară săracă.
Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului este cea mai mare din 1995 încoace. Deficitul public a ajuns deja la 80 de miliarde de lei – 7% din PIB – şi va atinge 9% din PIB la final de an.
Ministrul de finanţe, Florin Cîţu, susţine că, dacă nu ar fi fost criza, deficitul ar fi fost de 3% din PIB.
„Criza a adâncit deficitul cu «doar» echivalentul a 3% din PIB!“ spune economistul Dragoş Cabat.
Viitorul guvern se va confrunta, în principal, cu lipsa resurselor, la nevoi din ce în ce mai mari. Nu că nu ar fi fost mereu altfel, dar acum problema este mai complicată decât oricând.
„Suntem cu spatele la zid“, comentează economistul Laurian Lungu.
„Niciodată din 1995 încoace diferenţa dintre venituri şi cheltuieli în bugetul general consolidat al statului nu a fost atât de mare“, adaugă el.
Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli înseamnă bani împrumutaţi. Deficitul bugetar se adaugă la datoria publică. Datoria publică a crescut puternic, în doar câteva luni din an, de la 35% din PIB, la 43% din PIB – un plus de 80 de miliarde de lei. O sumă enormă pentru puterea econommiei.
Suntem într-un moment de criză. În criză, datoriile statelor cresc. Nu este rău, statul trebuie să fie un „termostat“. Dar banii trebuie daţi înapoi.
Chiar înainte de criză, economiştii Comisiei Europene estimau că, la nivelul lui 2030, datoria publică a României va ajunge la 90% din PIB. Ultimul raport al Comisiei estimează o datorie publică de 46,7% în acest an, de 54,6% în anul ce vine şi de 63,6% în 2022. În lumina noilor date, datoria va ajunge de nesuportat într-un deceniu.
„Trebuie să oprim asta. Dacă mergem pe transferul poverii pe umerii generaţiilor viitoare suntem iresponsabili“, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Care sunt primele trei răspunsuri pe care viitorul guvern trebuie să le dea economiei?
Nu este limpede ce fel de guvern vom avea. Dar trebuie să pornim de la situaţia de faţă. Bugetul este sărac, iar cel care alimentează bugetul este mediul privat, spune Florin Pogonaru.
Aşa că, arată el: „Banii sunt puţini. Banii trebuie să meargă acolo unde efectul de multiplicare este maxim. Trebuie să avem un guvern probusiness pentru că banii, cum arătam sunt puţini. Nu mai este de tolerat ca statul să se împrumute pe spinarea generaţiilor ce vin. Aşa că veniturile şi cheltuielile statului trebuie revazute. Trebuie să oprim transferul poverii de la o generaţie la alta.“
Cum se poate face asta?
Prin sprijinirea inteligentă a mediului de afaceri. A mediului de afaceri care contribuie la buget, până la urmă. Nu există buget public solid fără un mediu de afaceri solid, spune Pogonaru.
Datele Finanţelor arată că, de fapt, statul înghite într-o proporţie enormă propriile-i venituri.
O treime din veniturile statului au fost cheltuite anul trecut pe salariile bugetarilor. Media UE este de 22%. Nu este aici vorba de a condamna pe cineva, ci de a vedea veniturile şi cheltuielile.
„Nu putem evita o ajustare fiscală. Însă politica trebuie judecată pe 3-4 ani. Nu trebuie să tai salariile publice. Dar să continui să le creşti nu poţi. Cheltuielile cu salariile trebuie reduse“, spune economistul Laurian Lungu.
În criza trecută, a existat un plan - cheltuielile cu salariile publice au fost reduse de la 11% din PIB la 7% din PIB, în urma acordului de împrumut cu FMI. „Un astfel de plan ar trebui să existe şi acum“, crede Lungu: „Fără tăieri de salarii, dar şi fără majorări. Mergem pe muchie de cuţit. Suntem cu spatele la zid. Excesele nu mai sunt de tolerat.“
„O măsură fără de care nu văd o revenire, este susţinerea, în continuare, a mediului privat. În plus, banii puţini pe care-i avem trebuie să meagră în infrastructură - nu-i aşa că sunt ciudat spunând asta? Pentru că asta s-a mai spus de mii de ori, dar, trebuie spus încă de mii de ori. Nu putem înainta altfel“, spune economistul Claudiu Vuţă.
Laurian Lungu,
economist
► Este nevoie de o politică fiscală pe 3 – 4 ani. Nu putem continua fără o ajustare fiscală.
► Trebuie reduse cheltuielile cu salariile bugetarilor. Nu trebuie tăiate salariile, dar nici nu mai trebuie majorate. Suntem într-o criză gravă. Suntem, practic, cu spatele la zid.
► Ca să nu tai salariile, trebuie să eficientizezi celelalte cheltuieli – mă refer doar la scandalul din spitale de acum. Cum să stopezi furtul? Greu de spus, dar trebuie găsită soluţia, iar soluţia va lăsa mai mulţi bani acolo unde este nevoie de ei.
► Nu aş creşte salariul minim, cum văd că se vehiculează - nu acum. Oricum, multe firme mici sunt la limita subzistenţei.
► Digitalizarea administraţiei este obligatorie, nu putem avansa altminteri.
Florin Pogonaru,
preşedintele AOAR
► Guvernul va trebui să fie pro-business. Business-ul privat este cel care asigură fondurile publice – bani pentru şcoli şi spitale - nimeni altcineva.
► Susţinerea trebuie să meargă spe afacerile care aduc valoare adaugată mai mare (nu mare, ci un pic mai mare) astfel încât veniturile în plus ale statului să meagră şi spre reducerea datoriei publice.
► Este o greşeală imensă să aruncăm povara de acum pe umerii generaţiei viitoare. Datoria publică trebuie redusă.
► Trebuie să facem în aşa fel încât politicienii să răspundă pentru faptele lor: politicienii nu trebuie să-şi primească laurii, când reuşesc, ci să-şi asume şi riscurile, când greşesc.
► Nu trebuie să ne mai amăgim: nu mai este de acceptat ca un copil să primească nota 10 la “competenţa digitală” doar pentru că a deschis uşa la clasa unde se dă examenul. Dar educaţia cere mulţi bani. Ridicarea gunoiului cere bani. Trebuie să plătim în plus pentru asta.
Claudiu Vuţă,
economist
► Consolidarea mediului privat este esenţială pentru viitorii ani, indiferent ce orientare va avea viitorul guvern.
► Infrastructura este piatra de temelie – sunt prea mulţi ani în care am amânat şi asta se vede în ritmul lent în care ne mişcăm.
► Moldova este urgenţa, dacă nu o vom conecta – din punctul de vedere al mobilităţii - vom pierde Moldova ca putere de dezvoltare a economiei.
► Digitalizarea ANAF nu mai poate întârzia. Astfel tranzacţiile vor fi legale pentru toţi, bugetul consolidat va primi mai mulţi bani. Vom avea mai mulţi bani, aşadar, pentru şcoli şi spitale.
Dragoş Cabat,
economist
► Digitalizarea administraţiei este primul lucru ce trebuie făcut.
► Majorarea bazei de impozitare este esenţială pentru echilibrarea bugetului. IT-iştii nu plătesc taxe pe venit, connstructorii nu plătesc.
► Sunt prea multe nişe fiscale.
► Trebuie regândit bugetul multianual. Trebuie făcut un buget pe 4 – 5 ani.
► Trebuie regândită, în profunzime, alocaţia bugetară pentru Sănătate, pentru Educaţie, pentru Sport. Trebuie să le fie alocate procente din PIB mult mai mari.
► Trebuie majorat impozitul pe avere. Impozitul pe avere, nu pe venit.
► Degeaba lăcrimăm după cota unică de impozitare, care oricum nu mai există de zece ani.
► Restructurarea din temelii a ANAF. Fără digitalizare nu se poate. Digitalizarea va fi, prin urmare, piatra de temelie a reformei.
