Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Celebrul economist francez Thomas Piketty vede un nou rol al statului, un stat care să încurajeze formarea de noi averi stimulând competiţia în muncă, libera iniţiativă, asumarea riscului în afaceri

Adrian Vasilescu, BNR: Celebrul economist francez Thomas...
20.09.2019, 00:04 2231

Noua carte a lui Piketty – „Capitalul şi ideologia”, apărută acum două săptămâni în Franţa – n-a ajuns încă în România. Acum e pe rol traducerea în limba engleză. Să sperăm că, într-un an şi jumătate sau poate în doi ani, cartea o să fie tradusă şi în română. Cu atât mai mult, în această împrejurare, este meritorie ideea Ziarului Financiar de a publica în ediţia de ieri, sub semnătura lui Iulian Anghel, o primă dezbatere legată de acest eveniment editorial cu ecouri în toată lumea.

Piketty, care a dobândit celebritate prin contribuţii importante la dezbaterea istorică despre dinamica inegalităţilor, vine în noua sa carte cu propuneri şocante. Plecând de la o idee ce nu poate fi ignorată: aceea că dacă fiinţele umane, chiar şi în cazul fraţilor gemeni, sunt inegale prin forţa codului genetic, inegalitatea lor economică şi socială e cauzată de ideologie şi de politică. Şi, deci, această din urmă inegalitate ar putea fi atenuată prin decizii cu substrat ideologic şi politic.

Până în momentul de faţă, toate informaţiile pe care le avem despre noua carte a lui Piketty sunt din presa străină. Ar fi însă o eroare imensă ca noi, în România, să ratăm participarea la această dezbatere aşteptând să apară cartea în librăriile noastre. Mai cu seamă că dispunem de un bogat material bibliografic, pe care ni l-a oferit însuşi Piketty, în două cărţi de referinţă: „Economia  inegalităţilor”, publicată în 1997, apoi reeditată şi actualizată în mai multe ediţii, şi „Capitalul în secolul XXI”, un tom de aproape o mie de pagini despre care laureatul Nobel Paul Krugman a scris că „va schimba modul în care percepem societatea şi în care gândim economia”.

Leonid Bershidsky, de la Bloomberg, care analizează noua carte a lui Piketty, nu se lasă mai prejos. El îşi începe analiza tot printr-o afirmaţie şocantă. Îl citez: „Dacă în analiza capitalului în secolul XXI Piketty a atras atenţia lumii asupra creşterii inegalităţii, în noua sa carte, de 1.200 de pagini, francezul propune o soluţie care poate fi rezumată cu un singur cuvânt - expropriere”.

Şocul e o chestiune care ţine de stil. Şi, totodată, o modalitate de a câştiga cititori. Numai că rezumarea unei idei cu acest cuvânt - „expropriere” - l-ar putea arunca pe Piketty, dintr-o dată, în rândurile noilor populişti. Ceea ce nu e cazul. Iar editorialistul de la Bloomberg, după ce s-a asigurat că şi-a câştigat cititorii şi i-a stimulat să-i parcurgă textul până la ultima frază, vine cu explicaţii lămuritoare. La şoc recurge şi Iulian Anghel, în dezbaterea publicată ieri în Ziarul Financiar. M-a onorat invitaţia lui de a-mi spune opinia despre ideea lui Piketty, în cadrul dezbaterii pe care a organizat-o pe marginea noii sale cărţi. Dar m-a surprins cum m-a prezentat: „principalul consilier al guvernatorului Băncii Naţionale”. Îi asigur atât pe Iulian Anghel, cât şi pe cititorii Ziarului Financiar, că în organigrama Băncii Naţionale o funcţie de „principal consilier” nu există.

Dar să revin la şocul produs de editorialistul de la Bloomberg. Expresia „naţionalizare” l-ar putea pune în dificultate pe Piketty. Aşa că Leonid Bershidsky adaugă: „Ideea acestei cărţi nu este de a naţionaliza averile în stil comunist (...) Piketty ar redistribui avuţia prin impozitarea capitalului, care să asigure un fond de investiţii pentru fiecare cetăţean, la împlinirea vârstei de 25 de ani. Şi nu prin a-i vârî în buzunar o sumă de bani, pe care ar putea s-o cheltuiască repede ori s-o irosească, ci prin participaţii la afaceri“.

Aşadar, Piketty vede un nou rol al statului. Un stat care să încurajeze formarea de noi averi stimulând competiţia în muncă, libera iniţiativă, asumarea riscului în afaceri. Problema însă nu-i simplă. Şi ea devine încă şi mai complicată prin nevoia de a clădi, pe baza statului de drept, un stat al bunăstării. Fiindcă fără un standard de viaţă ridicat nici libertatea, nici democraţia nu au prea mare valoare.

Dar la soluţii în stare să le confere oamenilor securitate socială şi securitate economică, în condiţii de topire a inegalităţilor economice şi politice, nu este uşor de ajuns. Piketty crede că statul ar putea să aibă grijă de cetăţeni într-un stil nou, propriu vremurilor moderne, şi nu în stil paternalist sau dictatorial. Aşadar, fără să-i sufoce, fără să-i dădăcească şi, mai cu seamă, fără să-i colectivizeze. Dar este lumea noastră pregătită pentru o cursă atât de grea? Oricum, aceasta-i întrebarea!

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO