Companiile private româneşti şi-au micşorat cota de piaţă în exporturile româneşti de la 30% la 27% între 2014 şi 2017, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă valoarea exporturilor a crescut în euro cu 15%, de la 52 la 60 de miliarde de euro, arată studiul „Capitalul privat românesc“, ediţia a IV-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM.
Aceasta înseamnă că valoarea exporturilor companiilor private româneşti în intervalul analizat a crescut de la 15,6 mld. euro la doar 16,2 mld. euro, cu numai 3%, pierzând astfel din ponderea pe care o deţineau la începutul perioadei.
Viteza mult mai redusă de creştere a exporturilor companiilor private româneşti este în concordanţă cu pierderea de cotă de piaţă a companiilor private româneşti la nivelul întregii economii, de la 48% la 45% în interval.
Însă evoluţia aproape stagnantă a exporturilor companiilor private româneşti arată că nu există politici de promovare eficace pentru companiile cu capital românesc, iar exporturile României devin pe an ce trece o afacere exclusivă a multinaţionalelor.
Singurul sector în care ponderea companiilor private româneşti în totalul exporturilor s-a îmbunătăţit substanţial a fost în alimente, băuturi şi tutun, unde ponderea românilor a crescut de la 38% în 2014, la 44% în 2017. Cum exporturile de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 24% în perioada respectivă, viteza de creştere a exporturilor firmelor cu capital privat românesc de alimente, băuturi şi tutun a fost de 40%, de la 500 de milioane de euro la 700 de milioane de euro.
Cea mai mare creştere a exporturilor în perioada 2014-2017 a fost al sectorului de fabricare calculatoare şi componente electronice, de la 2,7 miliarde de euro la 5,8 miliarde de euro, de 113%. Ponderea firmelor româneşti în sector s-a diminuat însă în acest interval de la 30% la 20%.
Cel mai mare sector la export a fost şi în 2014 şi în 2017 mijloacele de transport şi componente auto. Exporturile de automobile şi componente auto au crescut între 2014 şi 2017 de la 14 la 19 miliarde de lei, cu 35%, mai mult decât dublu faţă de creşterea exporturilor din toată economia în acelaşi interval, de 15%.
Exporturile din textile, confecţii şi pielărie au scăzut în intervalul considerat de la 5,1 miliarde de euro la 4,9 miliarde de euro, ceea ce arată că România îşi pierde competitivitatea în acest sector bazat în primul rând pe producţie fără brand. De asemenea, a scăzut cu 1% exportul de produse rafinate, până la 5,5 miliarde de euro, şi a stagnat exportul de produse de lemn şi hârtie la 2,8 miliarde de euro.
Cea mai bună poziţie a companiilor private româneşti la export este în continuare în sectorul de alimente, băuturi şi tutun, de 44%, urmată de ciment, sticlă, ceramică, cu 37%. Românii au pierdut în sectorul „ciment, sticlă, ceramică“ cotă de piaţă. În 2014 aveau 50%, iar în 2017 au rămas la 37%.
În cel mai puternic sector de export, mijloace de transport şi componente auto, ponderea companiilor româneşti a rămas aceeaşi, la 17%. Urmează ca poziţie a producătorilor români fabricarea produselor de lemn şi hârtie, cu o pondere de 35% în total exporturi de 2,8 miliarde de euro în 2017, şi textile, confecţii, pielărie cu o pondere de 35% la exporturi totale de 4,9 miliarde de euro.
Datele arată că resursele naturale ale României sunt greu de transformat în produse care să iasă pe pieţele externe, astfel încât, economia românească exportă alimente, băuturi şi tutun de doar 1,6 miliarde de euro, iar produse din lemn şi hârtie de doar 2,8 miliarde de euro pe an. Împreună, cele două sectoare au doar 7% din totalul exporturilor României în 2017, cu toate că România are una dintre cele mai mari suprafeţe agricole la nivel european, cu 10 milioane de hectare de teren agricol, şi una dintre cele mai mari suprafeţe forestiere, cu 7 milioane de hectare.
Este remarcabil faptul că ponderea companiilor private româneşti în exporturile de alimente, băuturi şi tutun au crescut în această perioadă, de la 38 la 44%, însă valoarea redusă a volumului de exporturi arată că industria agroalimentară are nevoie de investiţii masive pentru a deveni competitivă pe pieţele internaţionale.
Direcţionarea ajutoarelor de stat şi promovarea unor politici de sprijinire a producătorilor şi exportatorilor români de alimente ar putea dubla ritmul de creştere la export acestui sector în următorii ani. Capacitatea s-a agricolă (locul 1 la producţia de porumb şi de floarea-soarelui în 2018 şi locul trei la producţia de grâu în 2018 în Uniunea Europeană), exporturile româneşti de produse alimentare, băuturi şi tutun ar trebui să crească până la 5 miliarde de euro în următorii 10 ani.
Nefiind mari exportatori, întreprinzătorii români nu sunt nici mari importatori. Ponderea românilor în valoarea totală a importurilor în 2017 a fost de 34%, faţă de 30% în 2014.
Firmele private româneşti au avut importuri de 24 de miliarde de euro în 2017 şi exporturi de 16 miliarde de euro, având un deficit total de 8 miliarde de euro. Firmele străine au avut importuri de 47 de miliarde de euro şi exporturi de 44 de miliarde de euro, astfel încât au creat un deficit al balanţei comerciale de doar 3 miliarde de euro în 2017.
Ca urmare, trebuie admis faptul că firmele private româneşti au ajuns să creeze în 2017 un deficit comercial triplu faţă de firmele străine. În 2014 firmele private româneşti exportau de 16 miliarde de euro şi importau de 17 miliarde de euro, deci creau un deficit de 1 miliard de euro, în timp ce firmele străine exportau de 36 de miliarde de euro şi importau de 39 de miliarde de euro, deci creau un deficit de 3 miliarde de euro.
Ca urmare a scăderii ponderii firmelor româneşti în exporturi de la 30% la 27% şi a creşterii ponderii firmelor româneşti în importuri de la 30% la 34%, firmele româneşti au ajuns să creeze un deficit comercial triplu faţă de firmele străine în 2017, în timp ce condiţiile în 2014 era invers.
