Abandonul şcolar este un fenomen care impactează puternic şi în prezent sistemul de învăţământ românesc. Printre principalele cause ale acestuia se numără factorii de mediu, discursul familiei despre nevoia de educaţie dar şi nivelul de educaţie al părinţilor.
„Abandonul şcolar are mai multe mai mulţi factori care ne influenţează pe de o parte sunt factorii sociali factorii de mediu unde locuieşte copilul se presupune că avem o relaţie. Aici este şcoala şi ce se întâmplă în şcoală şi aici este acasă şi avem drumul de la şcoală acasă, să ne jucăm aşa cu această imagine. În primul rând contează ce se întâmplă acasă, mediul acesta social şi al familiei, de la ce mănâncă un copil, cu ce se îmbracă şi nu e puţin lucru faptul că nu are cu ce se îmbrăca şi nu poate ajunge la şcoală dacă şcoala este departe de casă. Apoi sunt părinţii. Nivelul de educaţie al părinţilor este foarte important şi ce se întâmplă acasă cu privire la educaţie. Adică dacă părinţii încurajează educaţia sau nu, adică promovează şi practică un discurs favorabil educaţiei sau mai degrabă vorbesc despre educaţie în termeni despreţuitori sau consideră că nu e nevoie să urmeze foarte multe studii pentru că oricum poate să muncească” a declarat Oana Moşoiu, lector universitar în cadrul Facultăţi de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la ZF Live.
Un alt factor important ce îi forţează pe elevi să pună ghiozdanul de-o parte este infrastructura de transport, mai ales în mediul rural. Aici se mai adaugă şi necesităţile pe care le presupune actul educational, cum cea de rechizite, manuale, cărţi, etc. În final, un ultim rol în fenomenul abandonului îl joacă nivelul de siguranţă al instituţiei de învăţământ şi nivelul de pregătire al profesorului.
„Acum noi avem o educaţie disponibilă peste tot şi în multe forme şi atunci revalorizarea această educaţională are nevoie de un alt nivel de înţelegere la nivelul familiei, pentru că te poţi realiza cumva şi fără şcoală. Însă, studiile arată că se corelează foarte bine un număr mai mare de ani de şcolaritate cu reuşita în viaţă, acces la servicii şi joburi cu salarizare mai mai mare mai înaltă, status social precum şi aspiraţiile şi nivelul de dezvoltare personală. Deci asta ar fi un un amalgam la nivel economic. Sigur că şcoala este gratuită, dar sunt foarte multe cheltuieli pe lângă manual, alte materiale educaţionale, training pentru ora de sport. Nu am văzut poate niciodată. Apoi este cum ajunge copilul la şcoală partea de infrastructură, drumuri transport şi apoi ajungem la şcoală unde într adevăr contează foarte mult ce se întâmplă în această şcoală cât de sigură este şcoala şi cât de pregătit este profesorul”, a mai spus Oana Moşoiu la ZF Live.
