LIVE: 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR – Ce perspective sunt pentru turismul local în 2022. O discuţie cu ​Dragoş Anastasiu, proprietar al Eurolines şi al unor afaceri din turism.
Eveniment

04 - 06 septembrie 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest

În Antifragil, celebrul Taleb, gânditor în ale socio-economiei (autor al mult mai cunoscutei cărţi – Lebăda Neagră) postulează: ”cartierele sunt nişte sate şi trebuie să rămână sate”. Îndrăznesc să merg mai departe cu raţionamentul afirmând că satul poate fi un model pentru un cartier, dar că, în mod clar, reciproca nu e valabilă. Adică, satele nu trebuie să devină cartiere şi, în niciun caz nu „cartierele-dormitor” la care s-au grefat „binefacerile” dezvoltării haotice.

Am două exemple de ratare a unei bune condiţii – sunt două sate din două leagăne total diferite. Unul se afla acum două-trei decenii într-o izolare totală, Vama Veche. Altul, lipit practic, de metropola Bucureşti, Ciorogârla. Fiecare dintre ele, în condiţiile date, ar fi putut să îşi extragă seva pentru o dezvoltare armonioasă şi să-şi proiecteze (atât cât se poate) un viitor în care binele (am o obsesie, asta e!) să fie accesibil pentru locuitori şi vizitatori. Chiar cu mult peste media europeană.

Să nu se creadă că militez pentru intervenţionism exagerat şi nici nu spun că unele cartiere din lumea asta nu sunt locuri bune de trăit şi că n-ar putea fi model (ex.West Village din New York sau chiar... Cotroceni).

Spun doar că exact ceea ce putea fi resursă pentru unele sate (şi pentru cele două exemple alese) a devenit – în mod paradoxal - nutrient pentru excrescenţe maligne, pentru stridenţe, aglomerări, toxicităţi. Non-funcţionalul, urâtul – ca derivate (şi ca rezultat al neştiinţei, obtuzităţii, relei credinţei, şmecheriei de doi bani) – vor ajunge să inhibe viaţa proprie a acestor localităţi, transformându-le în ”cartiere”. Ştiu că pare greu de crezut. S-ar putea scrie tomuri despre acest subiect – ecologia culturală ar putea ocupa un capitol întreg. Şi, probabil, dacă societatea se va curăţa da analfabetismul funcţional, acestea se vor scrie.

Prefer – prin paralelism - să atrag doar atenţia că localităţile în care s-ar putea derula turismul viticol, oenoturismul, dat fiind momentul de „start” actual, ar merita să fie ajutate în a se proteja şi în a-şi desena ziua de mâine. Astfel încât, această activitate să fie aducătoare de beneficii şi nu o povară sau, mai rău, buretele care şterge identitatea unui loc. Să nu facem rău dorind să facem bine. Iatrogenia – un subiect deschis. Cei care – din postura de edili – se simt nedreptăţiti, le ofer largi spaţii media pentru a mă contrazice. Cu fapte.

 

1. Cava RESERVA – Raventos Rosell Brut Natur

2. Crama JELNA – Pinot Noir 2019

3. LICORNA WINEHOUSE, ANNO 2016 – Merlot 2016

 

1. Cava RESERVA – Raventos Rosell Brut Natur

S-a mai răcorit afară, dar parcă nu ne-am desprins de vară aşa de uşor. Exact pentru timpul ăsta mi se pare acest spumant: revigorant fără a fi gratuit exuberant, „musculatură” densă, vizibilă, dar care nu opreşte saltul atletic peste ştacheta de înălţime. Adică, un vin care produce mare plăcere şi celor care caută „autoliza”, exprimată fin prin aroma de biscuit cu unt (englezesc, franţuzesc – ei, asta da dezbatere) şi celor care captează cu satisfacţie notele fructate de cantalup, piersică sau pară timpurie.

Pe lângă vinificaţia bună şi fermentarea secundară clasică, la baza succesului acestei cave printre cunoscători (şi necheltuitori absurdo-mamaistan) stau cele cinci soiuri înfrăţite de Finca Heretat Vall-Ventós: Xarel-lo [chare-lo], Macabeu, Chardonnay, Pinot Noir şi Parellada.

Doar şi pentru curiozitatea de a degusta un vin realizat din cele de mai sus merită să îl căutaţi; garantându-vă că este unul excepţional, deja puteţi face click aici. (www.vinmagazin.ro )

 

2. Crama JELNA – Pinot Noir 2019

Dacă revin cu afirmaţia (eu îi zic doar recurenţă) că în România „jocul” cu Pinot Noir n-a prea dat câştigători, voi fi oare catalogat ca sceptic – pisălog?! Cu atât mai mult, reuşitele (se numără pe degetele de la o mână) sunt notabile şi dezirant băubile! Pinot-ul celor de la Jelna (semnat Darius Pripon) este exact ceea ce aşteaptă un iubitor al vinurilor din acest soi, iubitor care, se presupune, a degustat şi marile burgunde.

Dincolo de atribute intuitiv atribuibile (solicit din când în când, câte o licenţă de exprimare; ar fi a doua în text), „mătăsos”, „aciditate plăcută”, sunt – în realitate – fascinat de „forrest/wood ground”-ul (vegetaţia de sol dintr-o pădure seculară), practic o sumă de senzaţii olfactive (unele fără echivalent standardizat în gustativ) în faţa căreia poţi formula întrebări pertinente (aparent) fără răspuns: cum de se îmbină – cu farmec – feriga, ciupercile, muşchiul de pădure, solul reavăn? De unde apar notele de zmeură? De ce îmi place piperul... în vin? (Evident, nimeni nu a adăugat vreun condiment)

Vă recomand răspunsurile simple, în afara literaturii de specialitate: dacă vă plac descriptorii de mai sus, luaţi din când în când un Jelna. Puteţi să o faceţi chiar acum. Click aici. (www.vinmagazin.ro )

 

3. LICORNA WINEHOUSE, ANNO 2016 – Merlot 2016

Puţin supărat pe lipsa de comunicare pe care o am în ultima vreme cu Licorna, dar şi pe faptul că s-a stricat astăzi (vineri, 04.09.2020) vremea în Vama Veche, îmi zic: „ia să degust Merlot-ul ăsta acum”. Şi bine am făcut. Am deschis sticla 2598 din 2608 (v. foto) şi s-au risipit ambele gânduri adumbrite. Ba, chiar am zâmbit. M-am regăsit în faţa unui vin cu o vechime de patru ani care, prin forţa şi aromele etalate, dovedeşte că este, într-adevăr, un vin de colecţie. Poate taninurile sunt încă nepotolite, poate că vişina este peste tabac şi smochine coapte (nu deshidratate!) – dar melanjul în sine (şi în dinamică mai ales) a alungat norii din interior. Cei de pe cer asigură o temperatură la care acest vin se simte excelent şi ne face şi pe noi sa ne simţim la fel.

www.vinmagazin.ro, aici.

 
 

Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

s

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.