Industria nucleară românească: de la performanţă la pionerat

In 1976 se finaliza studiul de fezabilitate romano-canadian pentru sistemul de reactor CANDU in Romania, iar in 1982 se turna primul beton la cladirea reactorului Unitatii 1 CNE Cernavoda. In 2023, centrala nucleara de la Cernavoda este printre cele mai performante la nivel global.

Iar Nuclearelectrica, in baza acestei performante, preia avansul tehnologiilor nucleare, prin proiectul SMR de la Doicesti, un avantaj industrial si de know-how care poate repozitiona energetica nucleara romaneasca la nivel European.

Romania deja cu traditie in a fi pe primul loc in lume la factorul de capacitate, din peste 400 de reactoare, este un stat care detine atat expertiza, cat si logistica si capacitatea de a fi, inca o data, printre primele la nivel global care transforma avansul tehnologic al reactoarelor modulare mici in exemplu regional si international.

Rolului energiei fara emisii de CO2

Conform World Nuclear Organization, in prezent, energia nucleară furnizează aproximativ 10% din electricitatea mondială, prin intermediul a aproximativ 440 de reactoare nucleare. Tot energia nucleară furnizează aproximativ un sfert din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon din lume, fiind a  doua cea mai mare sursă de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon din lume (26% din total în 2020). Peste 50 de ţări utilizează energia nucleară în aproximativ 220 de reactoare de cercetare. Pe lângă cercetare, aceste reactoare sunt utilizate pentru producţia de izotopi medicali şi industriali, precum şi pentru formare.

438 reactoare in operare cu o capacitate instalata de 393.873 MWe

61 de reactoare in constructie cu o capacitate instalata de 64.371 MWe

Conform raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), se preconizează că producţia globală de energie nucleară va depăşi recordul anterior, stabilit în 2021, cu aproape 3% pe an, în medie. Numeroase ţări fac din energia nucleară o parte esenţială a strategiilor lor energetice, deoarece caută să protejeze securitatea energetică, reducând în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră. În cadrul conferinţei COP28 privind schimbările climatice, care s-a încheiat în decembrie 2023, peste 20 de ţări au semnat o declaraţie comună de triplare a capacităţii de energie nucleară până în 2050.

Se preconizează că cererea mondială de energie electrică va creşte într-un ritm mai rapid în următorii trei ani, cu o medie de 3,4% pe an până în 2026. Creşterile vor fi determinate de îmbunătăţirea perspectivelor economice, care vor contribui la o creştere mai rapidă a cererii de energie electrică atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente.

Producţia record de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze cu efect de seră - care include energia nucleară şi cea din surse regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană şi hidroelectrică - va acoperi întreaga creştere a cererii globale în următorii trei ani. Sursele cu emisii reduse, care vor reduce rolul combustibililor fosili în producerea de energie electrică la nivel mondial, vor reprezenta aproape jumătate din producţia de energie electrică la nivel mondial până în 2026, faţă de 39% în 2023.

Agenţia Internaţională pentru Energie a OECD publică anual scenarii legate de energie. În World Energy Outlook 2023, există "Scenariul zero emisii nete până în 2050" (NZE), care "prezintă o modalitate de a obţine o stabilizare la 1,5°C a creşterii temperaturilor medii globale, alături de accesul universal la energie modernă până în 2030". În scenariul NZE din WEO 2023, capacitatea nucleară creşte la 916 GWe până în 2050.

La nivel global, conform datelor publicate in analiza McKinsey publicate in ianuarie 2022, 275 trilioane de dolari, sau aproximativ 9.2 trilioane/an, reprezinta fonduri necesare activelor fizice in perioada de tranzitie, pana la nivelul anului 2050. Fara investitii in industria nucleara, costul tranzitiei catre o economie sustenabila creste cu 1,6 trilioane de dolari, conform raportului Agentiei Internationale pentru Energie (IEA).

Provocarea majora energetica este asigurarea capacitatilor necesare pana la nivelul anului 2030 care sa permita atingerea tintelor de decarbonizare si avantajele unui sistem energetic robust si sa evite escaladarea inutila a costurilor asociate decarbonizarii.

Ţintele asumate de România sunt unele ambiţioase, de reducere a emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 2005. De asemenea, România urmăreşte reducerea dependenţei de importurile de energie de la 20,8% astăzi, la 17,8% până în 2030, ceea ce înseamnă investiţii susţinute în capacităţi de producere fără emisii de carbon sau de tranziţie, cu producţie în bandă care să asigure stabilitatea sistemului energetic naţional.

Industria nucleara, tehnologia nucleară abordează deja schimbările nevoilor de consum, devenind mai flexibilă, mai usor de construit in diferite zone, mai sigur de operat, implementand cele mai avansate solutii pentru siguranta nucleara, de mediu si pentru populatie. Reactoarele modulare mici reprezintă răspunsul industriei nucleare la cerinţele de decarbonizare, ceea ce face ca aceasta tehnologie să fie mai uşor de implementat şi operat în zonele izolate de reţea, in locaţii industriale etc. Având o tehnologie avansată, SMR-urile au sisteme de siguranţă pasivă crescute, care necesită mai puţine resurse, cum ar fi combustibil şi apă de răcire, ca să funcţioneze şi să se oprească în siguranţă. Avansul tehnologic in industria nucleara va transforma industria in cel mai mare contributor la securitate energetica si decarbonizare.

Povestea performantei Romaniei

Istoria energeticii nucleare romanesti incepe in anii 70 si Romania ia la acea vreme o decizie istorica care avea sa transforme un stat cu ambitii puternice intr-un exemplu de performanta si securitate nucleara la nivel global: Romania alege, in detrimental tehnologiei rusesti, tehnologia canadiana CANDU, o tehnologie de reactor robusta, sigura, fara niciun incident in operare, tot la nivel global, de la intrarea acestei tehnologii in exploatare comerciala. La momentul 1976, Romania era singura tara din Europa care urma sa utilizeze tehnologie CANDU. A ramas singura tara din Europa care foloseste tehnologie CANDU, dar a devenit un campion al securitatii nucleare. La momentul implementarii proiectului, Romania era a patra tara la nivel global care urma sa opereze tehnologie CANDU. Ar fi fost a doua dupa Canada, daca nu ar fi existat intarzieriele cauzate de revolutia din 1989.

Nuclearelectrica, prin centrala de la Cernavoda, este cotata international, prin evaluari independente repetate, cu un nivel de securitate nucleara ridicat. Tot CNE Cernavoda este pe primul loc in lume, din peste 400 de reactoare, in baza factorului de capacitate, mult peste 90%, ceea ce face din energia nucleara sursa complementara perfecta pentru regenerabile, al caror caracter intermitent si factor de capacitate redus necesita back up in sistem.

Industria nucleara nu are emisii de CO2, nu are dependenta de factorul climatic, are o disponibilitate de 24/7. Sunt avantaje greu de egalat, ceea ce o face un candidat perfect pentru procesul de decarbonizare. Puternic reglementata, probabil cea mai reglementata la nivel international dintre toate industriile, industria nucleara e sigura. Demonstrat cu date privind incidenta incidentelor, deceselor, nivelului de securitate nucleara si siguranta.

Romania mai face un pas, cumva similar momentului in care alegea tehnologia CANDU, si adauga reactoarelor de mare capacitate de la Cernavoda, reactoarele modulare mici. Cu lectia invatata de la selectia tehnologiei CANDU, obiectiv, Nuclearelectrica a analizat tehnologiile de SMR (sunt peste 70 de tehnologii SMR la nivel global) si o alege pe cea mai sigura si singura certificata de un organism de reglementare: tehnologia SMR a NuScale, un reactor cu apa sub presiune pe care s-au adaugat trasaturi de securitate nucleara ce fac tehnologia SMR NuScale unica, robusta, rezilienta.

Nuclearelectrica are in dezvoltare 3 proiecte majore de investitii, complementare,  Retehnologizarea Unitatii 1 CNE Cernavoda, proiectul unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda si Proiecttul SMR. Primele doua ofera energie curata, in banda, implicit securitate in furnizare si disponibilitate sistemului energetic, iar SMR-urile flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic si social zonele cu centrale pe carbuni scoase din uz, dezvoltare locala, locuri de munca. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face, poate realiza un SMR, intre ele realizandu-se atfel un echilibru esential in productie si raspuns la decarbonare si necesitati de sistem energetic sau zonale.

Pentru Romania, extinderea capacitatii nucleare pana la 3262 MW instalati, dupa 2031, inseamna in primul rand securitate energetica si o contributie semnificativa la atingerea tintelor de decarbonizare, la care se adauga: dezvoltare economica pe intreg lantul valoric, beneficii economice si sociale (dezvoltare si job-uri) pentru comunitati, pozitionarea Romaniei ca centru de know-how si parte majora a lantului de furnizare la nivel regional, asigurarea complementaritatii cu sursele regenerabile, aspect esential si, asociat, formarea unei noi generatii de specialisti, Romania fiind recunoscuta international pentru performanta si resursa umana.

Proiectul Retehnologizarii Unităţii 1 este în cea de-a doua fază de realizare. Această fază include asigurarea resurselor financiare pentru derularea Proiectului de Retehnologizare a U1, pregătirea execuţiei activităţilor identificate şi definite pentru retehnologizarea U1 în Faza I şi obţinerea tuturor aprobărilor şi avizelor necesare desfăşurării acestui proiect.

Proiectul Unitatilor 3 si 4 este in prima etapa de dezvoltare având ca obiective principale re-operaţionalizarea EnergoNuclear, contractarea serviciilor de asistenţă tehnică, juridică şi contractarea serviciilor de inginerie pentru actualizarea documentaţiilor de inginerie şi de securitate nucleară necesare repornirii proiectului.

Proiectul SMR de la Doiceşti se află într-o fază incipientă fiind demarate o serie de activităţi şi studii iniţiale de inginerie şi proiectare, analize tehnice ale amplasamentului fostei centrale de la Doiceşti, estimarea calendarului şi costurilor specifice proiectului din România. Centrala SMR cu 6 reactoare modulare mici, fiecare având 77 Mwe, va avea o capacitate de 462 MWe şi va produce energie curată, fără dioxid de carbon si sigură. Astfel, faţă de fosta termocentrală de la Doiceşti, pe cărbune, poluantă, cea nouă va evita emiterea în atmosferă a aprox. 4 milioane tone CO2 pe an şi va crea numeroase locuri de muncă în zonă: aproape 200 locuri de muncă permanente; 1500 locuri de muncă pe perioada construcţiei; 2300 locuri de muncă în producţie şi asamblarea componentelor, precum şi locuri de muncă pentru exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor în următorii 60 de ani.

Lider prin rezultate si tehnologie

Prin finalizarea proiectului SMR de la Doiceşti, Romania are oportunitatea de a deveni un lider regional pentru dezvoltarea acestor tehnologii, cu oportunităţi majore, nu doar pentru securitatea energetica a României, dar şi pentru dezvoltarea lanţului de furnizori, putând devenind potenţial centru de producţie şi asamblare a componentelor şi centru de pregătire a viitorilor operatori, precum şi operator preferat pentru celelalte centrale SMR în dezvoltare în Europa.

Tehnologia SMR este una solidă şi dovedidă, iar tehnologia SMR selectată de Romania se bazează pe o tehnologie cu o istorie de peste 60 ani de operare în siguranţă, în peste 300 centrale din lume.

Amplasate pe locul unor centrale pe carbune scoase din uz, tehnologia SMR poate rezolva problemele energetice pentru comunitatile locale, cu multiple beneficii socio-economice (mentin si creeaza noi locuri de munca, formeaza o noua generatie de ingineri, contribuie cu proiecte la economia şi industria locala).

Un aspect esential al tehnologiei SMR este ca permite echilibrarea in sistem, ceea ce va permite mai multa energie regenerabila in SEN fara impact major. Astfel, discutam de o dubla complementaritate: a SMR cu reactoarele CANDU si a SMR cu sursele regenerabile. Conform NuclearEurope, in cazul in care ponderea energiei regenerabile creste cu 190% iar capacitatile instalate in nuclear la nivelul UE raman nemodificate pana la nivelul anului 2050, Europa va fi dependenta in proportie de 26% de gaz natural si 12% de carbune, ambele surse cu emisii de CO2.

La capitolul expertiza resursei umane, Nuclearelectrica are specialisti, de asemenea, recunoscuti international, cei care astazi formeaza pe amplasamentul CNE Cernavoda tineri care in viitor vor fi noua generatie de nuclearisti.

Nuclearelectrica stie ce inseamna securitatea nucleara si performanta si de ce este nevoie pentru a o mentine: in 27 de ani de operare a construit pe o tehnologie sigura, sisteme si procese organizationale, o cultura de securitate nucleara unica in Europa, cea in care 2700 de oameni lucreaza zi de zi pentru prioritatea absoluta: securitatea nucleara.