Economia verde

ZF Economia verde. Elena Gaspar, Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor: Câteva milioane bune de baterii se aruncă anual în România. Dacă suntem optimişti, 20% ajung la reciclare

25.06.2021, 12:00

♦ În 2020, cantităţile de baterii puse în piaţă au crescut cu 30%, vândute fie individual, fie în gadgeturi. Jucăriile generează cele mai multe baterii la nivel de populaţie, fiind urmate de telecomenzi.

Jucăriile sunt electronicele care generează cele mai mari cantităţi de baterii, iar în cazul în care acestea ajung la groapa de gunoi, şi nu în centrele de colectare, impactul lor negativ asupra mediului este uriaş.

„Cantitatea de baterii care ajunge la o groapă de gunoi este sub 1%, dar provoacă cele mai mari dezastre. Într-o baterie găsim mercur, care otrăveşte 50 de metri cubi de apă pentru o perioadă de cel puţin 30 de ani. Mercurul ajunge în pânza freatică, apoi în ceea ce mâncăm noi. În final, bateriile ajung să fie ingredientele unei poţiuni letale“, a spus Elena Gaspar, preşedintele Sistemului Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB), în cadrul emisiunii ZF Economia verde.

În afară de bateriile cu plumb, toate celelalte baterii au o valoare ne­ga­tivă, adică reciclarea lor costă mai mult decât materiile prime care se pot obţine din ele. „Noi dezvoltăm con­stant reţeaua de colectare, astfel încât cei care îşi doresc să recicleze bateriile să aibă un punct de colectare cât mai aproape de casă. Există şi o aplicaţie m­obilă care te localizează şi îţi arată care sunt cele mai apropiate centre pe o rază de 3 kilometri. Pot fi magazine, farmacii, librării.“

Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor le colectează şi merge cu ele la reciclare. În acest moment, în România se reciclează bateriile cu plumb, indiferent că sunt baterii auto sau de la servere, şi ba­teriile clasice, pe care le punem în telecomenzi. Bateriile cu plumb se reciclează la Rombat şi Monbat, iar cele alcaline şi zinc-carbon se reciclează la Green Weee, la Buzău, spune Elena Gaspar. „Pentru alte tipuri de baterii – precum cele din tele­foane, trotinete, maşini electrice – nu există sisteme de reciclare în România, aşa că le trimitem în Germania.“

În Uniunea Europeană, există nouă facilităţi pentru reciclarea acestor baterii (litiu-ion sau nichel-metal hibrid, folosite în special în vehiculele de transport public). Aceste nouă facilităţi au o capacitate de 28.000 de tone anual.

„Ţinta de colectare asumată de România este de 45% din media cantităţilor puse pe piaţă în decurs de trei ani, inclusiv anul în care ne aflăm.“

Populaţia ar trebui însă să înţeleagă cât de importantă este reciclarea bateriilor, iar în acest sens SNRB şi-a propus să extindă cât mai mult reţeaua de puncte de colectare.

„Avem în acest moment în jur de 5.000 de puncte de colectare, dar nu sunt suficiente. Câteva milioane bune de baterii se aruncă anual în România. Dacă acum rugăm pe cineva să se uite câte baterii uzate are în casă, va găsi între 8 şi 16 baterii, dacă nu are copii. Dacă are copii, numărul este şi mai mare. Dacă suntem optimişti, 20% ajung la reciclare. Producătorii şi retailerii ştiu lecţia şi le trimit la reciclare, dar de la populaţie nu cred că mai mult de 15% ajung la reciclare.“

În 2020, cantităţile de baterii puse în piaţă au crescut cu 30%, vândute fie individual, fie în gadgeturi. Jucăriile generează cele mai multe baterii la nivel de populaţie, fiind urmate de telecomenzi.

„În contextul în care piaţa pe tot ce înseamnă vehicule electrice a explodat, iar UE vrea ca până în 2030 pe străzi să fie circa 30 de milioane de maşini electrice, am început deja de anul acesta să ne confruntăm cu situaţia în care bateriile acestor maşini trebuie să ajungă la reciclare. Bateriile vehiculelor electrice sunt extrem de eficiente, dar, în acelaşi timp, extrem de periculoase. Ele intră în categoria deşeurilor periculoase şi ne confruntăm cu costuri mari de transport şi reciclare“, a precizat Elena Gaspar şi în cadrul videoconferinţei ZF Economia verde, dedicată reciclării, eveniment care a avut loc săptămâna aceasta.

 

„Economia verde“este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Raiffeisen Bank

 
O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Raiffeisen Bank și Immofinanz

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.