ZF Economia verde. Cristian Sporiş, Raiffeisen Bank: Ţinta noastră este ca în următorii trei ani să ajungem să avem 30% din portofoliu în credite verzi. În viitor, companiile va trebui să aibă o componentă de rating ESG, un scor prin care vor fi diferenţiate între green, yellow şi brown

♦ Va deveni astfel foarte greu pentru o firmă să se finanţeze dacă va fi brown şi se va ajunge şi în punctul în care nimeni nu va mai finanţa un asemenea business.

În cursa pentru atingerea apogeului economiei verzi, scopul este ca businessurile să funcţioneze şi să crească în continuare, dar reducându-şi impactul asupra mediului. Progresul va fi astfel contorizat nu doar prin valoarea adăugată creată, ci şi prin amploarea efectelor asupra sănătăţii planetei şi a locuitorilor ei, este de părere Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate la Raiffeisen Bank.

„Ţinta este să ajungem în punctul în care să creştem PIB-ul menţinând am­prenta de carbon sau eventual scăzând-o. Modelele de business va trebui să se transforme în era sustenabilităţii, la fel cum au făcut-o în zona digitalizării. Vor fi unii care vor fi în prima linie, cei care vor avea de câştigat, şi vor fi urmăritorii“, a spus Cristian Sporiş la emisiunea online ZF Economia verde.

În lumea economiei verzi, se vorbeşte astăzi despre două mari trenduri - decarbonizare şi digitalizare - care vor afecta pe toată lumea. Temele de discuţie nu sunt noi, despre schimbările climatice vorbindu-se încă din anii ‘70, când a fost pus în vedere faptul că inovaţia şi inteligenţa sunt singurele lucruri nelimitate, spre deosebire de resurse.

„Inovaţia se vede, de exemplu, în consumul de energie al maşinilor. Există persoane care conştientizează impactul asupra mediului şi fac o schimbare. Vor fi oameni care vor prefera în continuare să meargă la serviciu cu maşina, fiind singuri în maşini, dar şi oameni care vor alege să circule cu transportul în comun.“

În 2015, când a fost semnat Acordul de la Paris, toată lumea a ajuns la concluzia că transformarea climatică este o problemă care trebuie abordată. Apoi companiile mari au decis că, în afară de valoarea adăugată, vor să raporteze şi partea calitativă din procesul de realizare a ei. Aşa au apărut raportările nonfinanciare, prin care se poate urmări de la un an la altul evoluţia impactului unei companii asupra planetei.

„Noi facem raportări nonfinanciare încă din 2014, am fost printre primii. Tema este prezentă de mult timp la nivel teoretic şi academic. Noi avem o prezenţă în mai multe ţări, iar România a fost printre primele ţări la nivelul grupului care şi-au pus problema emisiilor de gaze cu efect de seră“, a adăugat Cristian Sporiş.

Toate companiile mari au obiective cu privire la atingerea unor rezultate, deocamdată voluntar. În anii următori, se va ajunge însă şi la impunerea unor reguli.

„Trebuie să încurajăm sectoarele din perspectiva combinaţiei dintre produc­tivitate şi efectele secundare, adică emisii. Noi ne-am dezvoltat emanând în atmosferă carbon cât de mult s-a putut. Cel mai bun lucru este însă să consumi acolo unde produci, pentru a reduce cât mai mult lanţul de distribuţie.“

Un imbold important vine din partea generaţiei tinere, care are o problemă cu transformarea climatică şi se preocupă de această situaţie şi de cum va arăta planeta peste cincizeci de ani.

„Transformarea verde are trei scopuri: emisiile proprii, emisiile celor care ne furnizează energie, emisiile din lanţurile de aprovizionare şi de distribuţie. Dacă vorbim, de exemplu, despre mobila pe care o găsim într-un magazin, va trebui să existe o trasabilitate din momentul în care a fost tăiat lemnul până în momentul în care clientul cumpără mobila din magazin.“

De asemenea, în viitor, companiile va trebui să aibă o componentă de rating ESG, un scor prin care vor fi diferenţiate între green, yellow şi brown. Va deveni astfel foarte greu pentru o firmă să se finanţeze dacă va fi brown şi se va ajunge şi în punctul în care nimeni nu va mai finanţa un asemenea business. „La Raiffeisen Bank, companiile cu proiecte verzi au un cost mai mic de finanţare.“

„Primul credit verde l-am dat în 2015-2016, pentru o clădire de birouri care trebuia să aibă certificat energetic internaţional la nivel A. Astăzi, domenii precum reciclare, agricultură, spaţii logistice, transporturi sunt cele mai efervescente pentru astfel de finanţări“, a mai spus Cristian Sporiş.

Raiffeisen Bank are un stoc de credite verzi de peste 500 de milioane de euro în acest moment, doar în ultimul an adăugându-şi în portofoliu 150-200 de milioane de euro.

„Am emis în ultimii doi ani obligaţiuni verzi, pe care le vom folosi pentru a acorda credite cu o componentă verde. Ţinta noastră este ca, în următorii trei ani, să ajungem să avem 30% din portofoliu în credite verzi.“

Mai bine decât România în ceea ce priveşte emisiile de carbon pe cap de locuitor stă doar Croaţia, unde şi economia este una mai complexă. Ce contează de asemenea este comportamentul individual al cetăţenilor, de care depinde, în final, ritmul de adoptare a politicilor de economie verde.

„Tot timpul vor fi oameni care se vor opune transformării, dar vor fi şi cei care susţin schimbarea“, a subliniat Cristian Sporiş.