Videoconferinţa ZF Economia verde: Going green. IMM-urile îşi doresc să devină sustenabile, dar capacităţile de colectare şi reciclare lasă de dorit. „În România există deschidere spre discuţii, dar nu şi soluţii viabile“

♦ Pentru a susţine investiţiile IMM-urilor către zona de sustenabilitate, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pregăteşte un tip nou de finanţare.

IMM-urile din România îşi doresc să fie sustenabile, însă se lovesc de multe ori de reticenţa autorităţilor şi de o lipsă de cooperare din partea clienţilor, suprapusă pe insuficienţa infrastructurii pentru reciclare, de pildă, ceea ce face ca misiunea să fie dificilă. Aceasta este una dintre concluziile participanţilor la videoconferinţa Economia verde „Going green: IMM-urile în cursa către sustenabilitate“, susţinută de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

„Sunt cel puţin trei paliere – sistemul financiar, participarea la lanţul de distribuţie şi de aprovizionare, reglementările europene – care se vor aplica începând de anul viitor şi companiilor mai mici“, a spus Raluca Nicolescu, director IMM în cadrul Raiffeisen Bank.

Antreprenorii spun că un mod „verde“ de funcţionare trebuie aplicat atât în interiorul companiei, cât şi în relaţia cu clienţii, putând şi trebuind să devină nu doar marketing, ci un mod de viaţă.

„Noi sortăm şi colectăm toate deşeurile, iar deşeurile de hârtie le predăm la reciclare. Avem alternative la o mare parte din produse cu variante eco. Noi o facem din proprie iniţiativă. Problema este că, în România, nu există suficiente capacităţi de reciclare. Noi plătim companiile care iau hârtiile colectate de noi pentru a fi reciclate. Fabricile de hârtie nu au capacitate suficientă pentru toată cererea de reciclare“, a spus Lidia Faţi, fondatoarea distribuitorului de produse de papetărie Dacris.

Problema este similară şi în industria textilelor, unde nici reciclarea nu se face corespunzător, nici capacităţile de reciclare nu sunt suficiente.

„Anul acesta am primit primit fonduri printr-un parteneriat româno-norvegian şi am decis să achiziţionăm un echipament de reciclare prin care să folosim toate resturile de textile care ne rămân şi să le reciclăm, iar puful care rezultă îl vom folosi într-o linie de perne decorative, care vor fi învelite în in. În România agricultura de in s-a pierdut complet şi odată cu ea şi partea de procesare. Noi importăm inul gata procesat din Europa. În plus, pe partea de reciclare, există foarte puţini jucători, majoritatea textilelor se trimit la reciclare în Italia“, a spus Oana Opriş, cofondatoarea brandului local de produse home & deco Genuin.

Un alt domeniu unde sustenabilitatea completă este mai dificil de atins este cel al cafenelelor de specialitate.

„La colectarea selectivă avem o problemă – avem spaţii pentru colectarea selectivă în care există containerele. Chemăm fiecare colector să ridice deşeurile, dar constatăm că în acestea deşeurile sunt amestecate, caz în care colegii trebuie să selecteze gunoiul. Nu este nici timp şi nu este nici igienic ca un angajat să facă lucrul acesta. Cred că trebuie instituite amenzi care să corecteze această practică“, a spus Bogdan Georgescu, proprietarul cafenelei MABO Coffee Roasters din Bucureşti.

O idee născută din necesitatea de a reduce consumul de ambalaje s-a concretizat, în ultimii ani, sub forma magazinelor zero-waste, unde produsele se comercializează în sistem vrac. În prezent, există nouă astfel de magazine în România, iar unul dintre ele este în Bucureşti.

„De trei ani, de când am deschis magazinul, am reuşit să oprim de la groapa de gunoi peste 250.000 de ambalaje de plastic. Cu alegeri mici pe care le facem constant şi recurent putem să salvăm multe produse. A avea alternative pe piaţă care să ne ajute să procurăm alimentele de bază într-un sistem care nu generează plastic în primul rând şi care poate să nu genereze deşeuri este necesar din foarte multe considerente“, a spus Ana-Maria Răducanu, fondatoarea Magazinului Zero Waste din Capitală.

Un imbold ar trebui să vină şi de la nivelul statului, spun antreprenorii.

„Cred că şi la nivelul legislativ statul ar trebui să adopte unele măsuri, pentru că altfel va fi o luptă mult mai greu de dus şi cu final incert în multe cazuri“, a spus Emanuel Popa, fondatorul Pronat, o companie care distribuie şi produce sub brand propriu alimente şi cosmetice bio.

Rastel.io este o soluţie automatizată pentru parcări de biciclete, dezvoltată de Tudor Beleuţă şi Horea Toniuc. Cei doi antreprenori îşi doresc să demareze un proiect-pilot în România, însă până acum au găsit deschidere doar în străinătate.

„Am reuşit să obţinem o finanţare de la administraţia oraşului Heraklion, capitala Cretei (Grecia), astfel încât în următoarea lună vom demara acolo o reţea de zece parcări pe care o vom testa pentru a trage nişte concluzii. În România există deschidere spre discuţii, dar deocamdată nu am găsit o soluţie viabilă. Vizăm zonele de circulaţie intensă, zone centrale, zonele accesibile pentru biciclişti şi staţiile de transport în comun - metrou, autobuze“, a spus Tudor Beleuţă.

O altă idee de business sustenabil este cea din spatele proiectului OilRight, un brand de lumânări parfumate fabricate din ulei alimentar uzat.

„Proiectul s-a născut în Timişoara şi a pornit de la ideea că uleiul alimentar uzat nedepozitat corespunzător afectează mediul înconjurător. Astăzi, am ajuns să fim o firmă care colectează ulei atât de la persoane juridice, cât şi de la cele fizice, ţinând cont că 53% din uleiul alimentar uzat provine de acasă. Ulterior, uleiul este trecut printr-un proces pentru ca el să ajungă materie primă pentru lumânări pe care le vindem pentru a ne susţine activitatea“, a spus Ana Munteanu, reprezentant OilRight.

Pentru a susţine investiţiile IMM-urilor către zona de sustenabilitate, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pregăteşte un tip nou de finanţare.

„În portofoliul FNGCIMM sperăm ca, până la sfârşitul acestui an, să introducem un produs nou, destinat economiei verzi, sustenabile“, a spus Dumitru Nancu, director general la FNGCIMM.

Raluca Nicolescu, director IMM în cadrul Raiffeisen Bank

♦ Companiile mici şi mijlocii s-au aflat mai puţin în lumina reflectoarelor în ceea ce priveşte tranziţia la sustenabilitate, dar nu înseamnă că acest lucru nu se întâmplă. Vedem iniţiaţive la clienţii noştri, dar şi la alţi antreprenori, care încep să adopte tot mai multe practici în acest sens, în primul rând pentru că fac parte dintr-un lanţ prin care produsele se transformă, se distribuie, iar partenerii mai mari, având aceste cerinţe, impun anumite standarde.

♦ Pe de altă parte, simţim cu toţii impactul climatic, iar conştientizarea se extinde de la nivel personal la nivelul întregii societăţi. În ceea ce priveşte costurile, un business care face tranziţia spre o economie circulară va avea în final un impact pozitiv şi din punct de vedere financiar.

♦ IMM-urile nu sunt singure pe acest drum al sustenabilităţii, ci sunt împreună cu clienţii lor, cu companiile mai mari, cu băncile, există programe de finanţare. Putem să spunem că există deja un sistem, un parteneriat în care IMM-urile sunt prezente.

 

Dumitru Nancu, director general la FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri)

♦ Vrem ca până la sfârşitul anului să introducem un nou tip de garanţie în portofoliul FNGCIMM, garanţia plafonată, şi un produs nou destinat economiei verzi, sustenabile.

♦ În momentul actual, cel mai important instrument financiar pentru mediul de afaceri este programul IMM Invest, iar impactul fiscal pe care l-a generat în economia locală se traduce prin: 76.600 de IMM-uri care au beneficiat de finanţări; valoarea totală a finanţărilor a ajuns la 57 de miliarde de lei, din care FNGCIMM a garantat o sumă de 47 de miliarde de lei. Practic, peste 20% din mediul de afaceri a accesat acest instrument financiar.

♦ Anul acesta, Ministerul de FinanÅ£e a alocat doar 56% din  execuÅ£ia bugetară a anului trecut. Astfel, dacă anul trecut am consumat 10 miliarde de lei plafon de garantare, anul acesta am avut doar 6 miliarde de lei, sumă care a fost epuizată la sfârÅŸitul lunii mai, astfel că doar 7.500 de IMM-uri au beneficiat de programul IMM Invest Plus.

♦ Am notificat deja Comisia Europeană pentru ca la rectificarea următoare să suplimentăm bugetul cu 20%, ceea ce înseamnă încă 5 miliarde lei plafon de garantare.

Bogdan Georgescu, MABO Coffee Roasters

♦ Legat de partea de sustenabilitate, cumpărăm pahare de carton pentru cafeaua „to go“, unele dintre cele mai scumpe din piaţă. Am considerat că merită să investim aceşti bani pentru a merge cât mai mult în direcţia sustenabilităţii, dar nu sunt convins că aceste recipiente sunt cu adevărat biodegradabile. Pungile în care se stochează cafeaua către parteneri sunt din plastic reciclabil, biodegradabil.

♦ În general, businessurile cu cafea sunt complet nesustenabile. În fiecare an consumul de cafea creşte cu aproape 2% şi producţia scade cu 1-1,2%.

Emanuel Popa,fondator Pronat, companie care distribuie ÅŸi produce sub brand propriu alimente ÅŸi cosmetice bio

♦ Când am început businessul, în urmă cu 12-13 ani, în activitatea de distribuţie şi producţie de produse bio nu se vorbea despre sustenabilitate atât de des. Am făcut-o mai mult intuitiv, din dorinţa de a merge pe un curent nou cu care rezonam, în special pe partea de alimente.

♦ Noi, la nivelul unui SRL cu 25 de angajaţi, nu putem să schimbăm prea mult lucrurile, dar cred că dacă am începe de la nivel individual în acest subiect al reciclării şi sustenabilităţii am ajunge mult mai departe. Când vorbim despre economie verde ar trebui ca fiecare individ să înceapă o schimbare la nivelul întregului comportament, în sensul de a încerca să fie cât mai curat în gândire, în exprimare, în manifestare. Este foarte greu să implementezi în exterior dacă nu se lucrează mai întâi în interior, la nivelul fiecăruia dintre noi.

♦ Cred că şi la nivelul legislativ statul ar trebui să adopte unele măsuri, pentru că altfel va fi o luptă mult mai greu de dus şi cu final incert în multe cazuri.

Oana OpriÅŸ, cofondatoarea brandului local de produse home & deco Genuin

♦ În România, agricultura de in s-a pierdut complet şi odată cu ea şi partea de procesare. Noi importăm inul gata procesat din Europa. Pe partea de reciclare există foarte puţine companii pe plan local care fac lucrul acesta. Majoritatea textilelor se trimit la reciclare în Italia.

♦ În produsele noastre folosim doar in european, care este certificat şi provine din surse care au fost recoltate sustenabil, adică nu au avut irigaţii şi unde nu au fost utilizate pesticide.

♦ Inul este o plantă sustenabilă, dar este o plantă mai rară, motiv pentru care reprezintă doar 1% din producţia mondială de textile. Noi lucrăm cu acest in pe care îl transformăm în atelierul nostru din Braşov în produse home & deco, de la aşternuturi de adulţi şi copii până la perdele şi draperii.

Ana Munteanu, reprezentant OilRight, un proiect care transformă uleiul alimentar uzat în lumânări parfumate

♦ Împreună cu alţi parteneri încercăm să promovăm colectarea, în aşa fel să ne asigurăm că procentul de colectare a uleiului de la persoanele fizice este cel puţin egal cu cel de la persoanele juridice. Ulterior, uleiul este trecut printr-un proces pentru ca el să ajungă materie primă pentru lumânări, pe care le vindem pentru a ne susţine activitatea.

♦ Este un business de economie circulară. Suntem la început de drum şi capacitatea de colectare este mult mai mică în comparaţie cu un colector, care doar cu lucrul acesta de ocupă. Încercăm să atragem parteneri mai mari, internaţionali, care să ne ajute cu partea de know-how.

Tudor Beleuţă, cofondator Rastel.io, un startup care a dezvoltat o soluţie inteligentă de parcări pentru biciclişti

♦ Rastel.io este un start-up la început de drum, demarat la sfârşitul anului trecut. Vizăm accelerarea tranziţiei către o mobilitate sustenabilă verde în oraş. Întregul concept a pornit de la ideea de cum am putea să impactăm în sens pozitiv, prin acţiunile noastre, tranziţia către mobilitate verde.

♦ Concret, oferim parcări smart şi securizate pentru biciclişti, astfel încât oricine să aibă posibilitatea să îşi parcheze bicicleta în mediul urban. Considerăm că una dintre problemele majore în reticenţa oamenilor de a folosi bicicleta în mod activ este lipsa infrastructurii, care aduce două componente: lipsa practică a pistelor de bicicletă şi problema parcării în siguranţă a bicicletelor.

♦ Proiectul nostru presupune nişte adăposturi metalice compacte şi securizate, care reuşesc un grad înalt de siguranţă a bicicletelor. Au şi o componentă digitală, astfel încât oricine care se înregistrează pe plaforma noastră obţine acces la aceste adăposturi. Simplificarea întregului proces de înrolare a soluţiei este extrem de important.

Lidia Faţi, fondatoarea distribuitorului de produse de papetărie Dacris

♦ Demersul nostru către verde a început cu mult timp înainte ca acesta să fie un curent cunoscut. De peste 12 ani ne-am făcut o autoevaluare şi am încercat să contribuim cât de mult la tranziţia companiei către mai verde şi a-i ajuta şi pe partenerii noştri să facă lucrul acesta.

♦ După evaluare, următorul pas constă în stabilirea obiectivelor şi a politicilor de sustenabilitate. Apoi programezi acţiuni pentru a-ţi atinge obiectivele, stabileşti măsuri, termene, identifici resursele de care ai nevoie ca să se întâmple lucrurile şi evaluezi.

♦ Verde nu trebuie să fie doar un lucru de marketing, ci poate să fie un mod de viaţă.

♦ Am accesat o finanţare prin programele de tip POIM pentru creşterea eficienţei energetice la tipografia noastră din Constanţa, unde am instalat panouri fotovoltaice de 180 de kW şi pompe de căldură de 160 de kW, care acum ne asigură independenţa energetică. În plus, vom deveni şi prosumatori.

Ana Maria Răducanu, magazinul Zero Waste

♦ În piaţă există mult loc pentru astfel de iniţiative precum magazinul Zero Waste. Cred că abia acum începem să asistăm la schimbările reale sau să prindem această practică. În misiunea şi ADN-ul nostru de business oferim clienţilor servicii şi produse cu promisiunea că nimic din ceea ce cumpără de la noi nu va ajunge la coşul de gunoi.

♦ Produsele fie vin vrac şi clienţii le pot cumpăra în ambalaje reutilizabile, fie vin direct în ambalaje reutilizabile, de sticlă, pe care le primim înapoi şi le trimitem mai departe producătorilor cu care lucrăm, fie sunt în ambalaje compostabile pe care le colectăm şi le transformă în compost. Implementăm metodologia zero waste pe tot lanţul de consum.