Economia verde

Videoconferinţa ZF Economia Verde - Energie: „Avem bani, nu avem iniţiative şi proiecte pentru producţia de energie, inclusiv energie verde“

06.10.2021, 10:30

În sistemul financiar există fonduri pentru finanţarea proiectelor de energie, o alternativă fiind şi fondurile europene. Tot ce are caracteristici favorabile mediului este mai uşor finanţabil, spune Cătălin Cepişcă de la Raiffeisen Bank

România are bani pentru a dezvolta proiecte în domeniul energiei şi pentru a susţine tranziţia energetică, însă companiile au nevoie să ştie cum anume pot accesa finanţările şi au nevoie de un cadru legislativ care să le faci­liteze planurile de investiţii, sunt de părere speakerii care au participat la videocon­ferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc marţi şi care a fost dedicată energiei şi ideii de tranziţie la energia verde.

„Zona de reglementare vine ca să asigure tranziţia energetică. Suntem într-o perioadă în care apar instrumente pentru a înţelege ce înseamnă să fii «verde». Iar sistemul financiar susţine investiţiile în acest sector. Vedem emisiunile de obligaţiuni sau de credite verzi. Piaţa îşi doreşte să meargă către zona verde şi automat sunt mulţi bani care merg spre astfel de proiecte. Trecerea nu ţine doar de producţie, ci şi de modul în care consumăm şi transportăm energia“, a spus Cătălin Cepişcă, manager al diviziei corporaţii în departamentul energie, utilităţi şi metale, la Raiffeisen Bank.

În sistemul financiar există fonduri pentru finanţarea proiectelor de energie, a adăugat el, precizând că şi fondurile europene sunt o alternativă. Tot ce are caracteristici favorabile mediului este mai uşor finanţabil.

Tranziţia la energie verde se suprapune însă, de câteva luni, cu o explozie a preţurilor la energie la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Se vorbeşte de compensarea facturilor, care este o soluţie pe termen foarte scurt. Trebuie să ne gândim la viitor, nu doar la salvarea lună de lună a situaţiei. Avem nevoie de investiţii în unităţi de producţie care să asigure energia măcar pentru o perioadă de tranziţie, iar eu cred că cea mai bună variantă ar fi un mix de gaze plus regenerabile“, a spus Ion Lungu, preşedintele AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România).

Compensarea facturilor se discută şi la nivel european şi există fonduri disponibile în acest sens, însă nu aici este soluţia, consideră şi Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG).

„România dispune de mult mai mulţi bani decât poate cheltui pentru a face această tranziţie (la energia verde - n. red.), dar nu putem accesa banii“, a spus Radu Dudău.

Tranziţia spre energia verde este însă un deziderat care necesită susţinere prin politici şi investiţii, iar la capitolul legislaţiei România nu stă încă prea bine.

„Trebuie intervenit pe mai multe paliere şi găsite soluţii integrate pentru a trece spre o economie neutră din punctul de vedere al carbonului. Impactul schimbărilor climatice va fi tot mai mare dacă nu intervenim. Investiţiile sunt absolut necesare. E nevoie să respectăm criteriile de sustenabilitate şi este nevoie de transparenţă în această tranziţie“, a spus Orieta Hulea, country manager WWF România.

În aceste condiţii, de creştere neaşteptată şi spectaculoasă a preţurilor la energie, tot mai multe companii s-au orientat către investiţii în surse proprii de energie, devenind prosumatori.

„Am instalat la fabrică o centrală fotovoltaică prin care ne asigurăm până la 33% din consum. În urmă cu trei ani, calculasem recuperarea investiţiei în zece ani, dar la preţurile actuale, recuperarea investiţiei este de cinci ani. Aceste centrale montate de companii sunt o soluţie foarte bună. Până la proiectele prin PNRR, cred că sunt multe alte soluţii pentru companii pe piaţă“, a spus Marian Pîrvu, director general la Wetterbest, un producător de acoperişuri din Prahova, care face parte din grupul irlandez Kingspan.

Investiţiile României în capacităţi noi de producere a energiei au fost nule în ultimii ani, deşi România are resurse consistente, iar asta se vede acum, în contextul marilor scumpiri.

„Din păcate, lipseşte legislaţia, contractele bilaterale negociate în afara pieţei. Nu avem o legislaţie predictibilă, care să ne susţină în investiţii pe termen lung. Trebuie făcut un pact pe energie la nivel naţional, să avem o strategie energetică naţională, discutată cu partidele politice“, a spus Dan Prodan, CEO Vienna Energy, o companie deţinută de primăria din Viena, care produce şi vinde energie electrică şi distribuie gaz, căldură şi apă în capitala Austriei, şi vicepreşedintele PATRES (Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România).

Dan Prodan spune că, la nivelul PATRES, investitorii străini adresează multe întrebări privind oportunitatea unor noi proiecte, astfel că bani şi nevoie există. Mai trebuie însă şi o legislaţie stabilă pentru a putea face investiţii într-un orizont de timp de 20 de ani.

În plus, autorităţile ar trebui să fie mai receptive la investiţiile private atunci când vine vorba de tranziţia la energia verde.

„Toate staţiile (de încărcare a maşinilor electrice - n. red.) pe care le avem sunt pe domeniul privat. Pe domeniul public, am avut discuţii cu primării, dar nu am găsit o variantă de parteneriat prin care autoritatea locală să ne pună la dispoziţie spaţiul. Am propus să venim cu investiţia noastră, cu staţii care permit încărcarea maşinii noaptea, pe stradă, în parcările publice. Ar trebui un tarif unic pentru instalarea de staţii pe domeniul public. Aşa, orice operator de pe piaţă ar putea instala staţii şi am avea o explozie în zonele rezidenţiale, în parcări, unde oamenii îşi pot încărca maşina peste noapte. Acum o persoană privată nu poate obţine aviz de instalare pentru parcarea contractată de la primărie pentru că are un contract cu termen de doar un an“, a spus Alexandru Teodorescu, managing partner la Renovatio.

 

Cătălin Cepişcă, manager al diviziei corporaţii în departamentul energie, utilităţi şi metale, la Raiffeisen Bank:

► Emisiile de carbon trebuie să dispară până în 2050. Este o nouă revoluţie industrială. Revoluţiile industriale anterioare s-au bazat pe revoluţia tehnologică. Acum, având în vedere presiunea produsă de schimbările climatice, vedem nu doar schimbări tehnologice, ci şi presiune din partea populaţiei.

► Zona de reglementare vine ca să asigure tranziţia energetică. Suntem într-o perioadă în care apar instrumente pentru a înţelege ce înseamnă să fii „verde“. Iar sistemul financiar susţine investiţiile în acest sector. Vedem emisiunile de obligaţiuni sau de credite verzi. Piaţa îşi doreşte să meargă către zona verde şi automat sunt mulţi bani care merg spre astfel de proiecte. Trecerea nu ţine doar de producţie, ci şi de modul în care consumăm şi transportăm energia.

► Contează mult mixul de energie pe care îl are fiecare ţară, ce tipuri de energie poate produce, din vânt sau resurse solare, hidrocarburi, hidroenergie sau nucleară.

► În sistemul financiar există fonduri pentru finanţarea proiectelor de energie, inclusiv prin fonduri europene. Pe zona de construcţii avem standarde prin care poţi dovedi că o clădire este verde. La fel trebuie să facă şi companiile. Să se uite în interior şi să vadă ce pot face pentru a fi „verzi“. Iar băncile vor favoriza investiţiile în această direcţie. Companiile trebuie să îşi modifice strategia.

► România are un parcurs asumat cu UE. Există o strategie care trebuie implementată. Din punct de vedere financiar, există deja reglementări şi din partea băncilor centrale. Tot ce are caracteristici favorabile mediului este mai uşor finanţabil şi probabil va avea şi avantaje la un moment dat.

 

Ion Lungu, preşedintele AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România):

► Creşterile de preţ la energie erau greu de imaginat la începutul anului. Dar ele se întâmplă în toată Uniunea Europeană. La noi se discută acum de stabilitate, de menţinerea preţurilor la energie şi poate o mică reducere la gaze. Trebuia găsite soluţii de suportabilitate din timp. Preţurile actuale sunt foarte mari, dar refuz să mă gândesc la o situaţie în care vom avea întreruperi de furnizare către consumatori.

► Se vorbeşte de compensarea facturilor, care este o soluţie pe termen foarte scurt. Trebuie să ne gândim la viitor, nu doar la salvarea lună de lună a situaţiei. Chiar dacă avem mai puţini producători de energie, suntem cuplaţi de piaţa de energie de afară. Dacă plafonăm noi preţurile pe plan intern, energia produsă aici ar pleca imediat spre alte pieţe. O plafonare la nivelul UE ar fi fezabilă, dar nu la nivel naţional.

► România are un mix bun, dar din păcate avem o pondere importantă a cărbunelui şi trebuie să vedem ce punem în loc. Am fi putut înlocui cu gaze, dar e un vis îndepărtat. Nu ne putem baza nici pe importuri în totalitate. Avem nevoie de investiţii în unităţi de producţie care să asigure energia măcar pentru o perioadă de tranziţie, iar eu cred că cea mai bună variantă ar fi un mix de gaze plus regenerabile.

► Reţelele de distribuţie de energie nu au fost gândite pentru o cerere mare pentru încărcarea maşinilor electrice. Trebuie să avem grijă să nu ne trezim cu o limitare a posibilităţii de încărcare atunci când numărul de maşini va creşte. Ar trebui amenajate şi zone de stocare şi generare a energiei lângă aceste staţii de încărcare.

 

Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG):

► Pe termen scurt, guvernul trebuie să asigure furnizarea de energie la preţuri pe care consumatorii să şi le poată permite, iar Legea consumatorului vulnerabil este meschină din punct de vedere al cuantumului de protecţie.

► Preluarea 100% a facturii se face doar pentru persoane singure care au până în 200 lei pe lună, iar o persoană care are salariul minim are o compensare de doar 10%. La o factură de 500 de lei, înseamnă o compensare de 50 de lei.  Legea se discută de minimum doi ani. E bine că o avem totuşi.

► Compensarea facturilor se discută şi la nivel european. Există fonduri la dispoziţie, inclusiv prin Directiva ETS pentru certificatele de emisii de carbon, care pot fi direcţionate spre susţinerea facturilor.

► În plus, statele pot lua măsuri pentru reducerea accizelor şi a taxelor. Sunt instrumente prin care pot fi finanţate aceste ajutoare sociale fără a impacta funcţionarea pieţei.

► România dispune de mult mai mulţi bani decât poate cheltui pentru a face această tranziţie, dar nu putem accesa banii.

 

Orieta Hulea, country manager WWF România:

► Tranziţia spre energia verde presupune costuri, dar trebuie să ne gândim ce preţ vom plăti dacă nu aplicăm aceste reguli, dacă nu creştem ponderea surselor de energie regenerabilă.

► Fiecare sursă de energie vine cu provocări legate de mediu. Provocarea este să găsim acele soluţii, folosind tehnologia existentă, să le transformăm în oportunităţi, pentru a avea o energie cu adevărat verde. Nu există soluţii simple, uşoare, există multe provocări.

► Există şi opţiunea de a economisi, de a fi prosumator, de a cumpăra electrocasnice mai eficiente.

► Sectorul de transport este un emitent de emisii de carbon foarte important.

► Trebuie intervenit pe mai multe paliere şi găsite soluţii integrate pentru a trece spre o economie neutră din punctul de vedere al carbonului. Impactul schimbărilor climatice va fi tot mai mare dacă nu intervenim.

► Investiţiile sunt absolut necesare. E nevoie să respectăm criteriile de sustenabilitate. Şi este nevoie de transparenţă în această tranziţie. Este important să învăţăm din greşelile celorlaţi şi să fim ambiţioşi pentru a atinge aceste ţinte.

 

Marian Pîrvu, director general Wetterbest:

► Vedem o plafonare a creşterilor de preţ la materiale de construcţii în ultima perioadă, dar preţul este de două ori mai mare faţă de august 2020 şi nu cred că vom mai reveni la nivelul de dinainte pentru că majorarea preţurilor la energie are un impact foarte mare în costul producţiei de materiale de construcţii.

► Am instalat la fabrică o centrală fotovoltaică prin care ne asigurăm până la 33% din consum. În urmă cu trei ani, calculasem recuperarea investiţiei în zece ani, dar la preţurile actuale, recuperarea investiţiei este de cinci ani. Aceste centrale montate de companii sunt o soluţie foarte bună.

► Există o tendinţă la nivel european de a folosi oţel verde, dar din păcate nu există prea mulţi producători. La oţel, preţurile au ajuns la un nivel foarte mare şi din cauza barierelor vamale introduse în UE. Plafonarea preţului a fost generată de reducerea producţiei din industria auto ca urmare a crizei semiconductorilor. Creşterea de preţ la oţel este totuşi nesustenabilă.

► Grupul Kingspan este lider pe zona de eficienţă energetică pentru clădiri. Soluţiile trebuie însă să fie eficiente şi energetic şi în privinţa costurilor pentru consumatorul casnic.

► România are mulţi consumatori de energie, în industrie, logistică, transporturi. Şi fiecare ar trebui să îşi instaleze o centrală fotovoltaică pe acoperiş. În câteva luni poţi deveni din consumator, producător sau prosumator.

► Până la proiectele prin PNRR, cred că sunt multe alte soluţii pentru companii pe piaţă.

 

Dan Prodan, CEO Vienna Energy:

► România nu a mai instalat din 2014 niciun megawatt de energie, investiţiile în capacităţi noi sunt zero. Poate ar trebui să avem o strategie energetică acceptată de toate partidele politice, pentru a nu mai ajunge în această situaţie. România are resurse de gaze consistente şi ele ne pot pune la adăpost. Dar în această furtună, soluţiile nu pot apărea peste noapte. Din păcate lipseşte legislaţia, contractele bilaterale negociate în afara pieţei. Nu avem o legislaţie predictibilă, care să ne susţină în investiţii pe termen lung.

► Volumele care se tranzacţionează pe Piaţa Zilei Următoare sunt foarte mari acum, peste 50%, şi de aici vine şi impredictibilitatea şi preţul mare.

► E normal ca marile companii de stat să fie pe bursa de energie. Dar companiile private şi-ar dori să poată încheia contracte bilaterale, negociate în afara pieţei, aşa cum se poate în alte ţări.

►Trebuie făcut un pact pe energie la nivel naţional, să avem o strategie energetică naţională, discutată cu partidele politice.

► La nivelul organizaţiei patronale, primim multe întrebări din partea investitorilor străini. România trebuie să înlocuiască cărbunele şi să pună ceva în loc, probabil fotovoltaic şi eolian. Există bani, există nevoie, dar trebuie şi o legislaţie stabilă pentru a putea face investiţii într-un orizont de timp de 20 de ani.

 

Alexandru Teodorescu, managing partner Renovatio:

► Piaţa (staţiilor de încărcare - n. red.) a avut un avans foarte mare în ultimii ani, după introducerea tichetelor pentru maşini electrice şi hibride. Vedem o creştere de 25-30% în acest an în utilizarea reţelei noastre de staţii de încărcare. Avem 300 de puncte în toată ţara, proprii şi prin parteneri.

► Toate staţiile pe care le avem sunt pe domeniul privat. Pe domeniul public, am avut discuţii cu primării, dar nu am găsit o variantă de parteneriat prin care autoritatea locală să ne pună la dispoziţie spaţiul. Am propus să venim cu investiţia noastră, cu staţii care permit încărcarea maşinii noaptea, pe stradă, în parcările publice. Ar trebui un tarif unic pentru instalarea de staţii pe domeniul public. Aşa, orice operator de pe piaţă ar putea instala staţii şi am avea o explozie în zonele rezidenţiale, în parcări, unde oamenii îşi pot încărca maşina peste noapte. Acum o persoană privată nu poate obţine aviz de instalare pentru parcarea contractată de la primărie pentru că are un contract cu termen de doar un an.

► În 2017 am accesat fonduri europene şi trebuie să finalizăm proiectul cu 50 de staţii rapide şi 50 ultrarapide. Anul viitor avem alt call pentru un proiect de staţii. Dar cam aici ne oprim cu finanţările. Pentru că noi trebuie să instalăm staţii chiar dacă nu sunt maşinile pe stradă, pentru a oferi unui potenţial client posibilitatea de a ajunge cu maşina oriunde.

► Avem şi staţii pe coridoare de tranzit cu o sesiune de încărcare pe zi sau la două zile. Per total, pentru o bancă nu e un domeniu atractiv. Sau pentru un fond de investiţii. Poate la finalul anului vom avea 10.000 de maşini electrice în România.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Raiffeisen Bank și Immofinanz

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.