Economia verde

Viaţa în oraşe: Cetăţenii trebuie să-şi „recâştige“ oraşele ca medii prietenoase de trai, prin trafic pietonal, spaţii verzi şi transport nepoluant

20.12.2021, 00:03 Autor: Alina-Elena Vasiliu

♦ Prioritatea administraţiilor locale în materie de spaţii verzi, ţinând cont de situaţia actuală, ar trebui să fie păstrarea în condiţii bune a celor care există deja şi abia apoi să se concentreze pe noi zone înverzite ♦ Este nevoie de corelarea dezvoltării urbane cu infrastructura, pentru a asigura un parcurs logic.

Proiectele imobiliare noi ar trebui să fie însoţite şi de investiţii în spaţii verzi, este de părere Gabriel Pleşa, primarul oraşului Alba Iulia, scopul fiind alinierea nu doar la cerinţele europene, ci şi la nevoile oamenilor.

„La noi, de exemplu, va începe construcţia unui mall, iar proprietarii s-au angajat să facă şi un parc pentru copii şi un teren de sport. Negocierile nu au fost uşoare, dar este important că dezvoltatorii unor astfel de proiecte au început să înţeleagă că avem nevoie de aceste zone verzi şi oriunde se poate, noi încercăm să venim cu o zonă verde lângă orice fel de investiţie, chiar dacă este economică sau imobiliară“, a spus Gabriel Pleşa.

Alba Iulia are în derulare două proiecte de mobilitate urbană, cu o valoare de circa 40 de milioane de euro. Prin acestea, toate bulevardele principale ale oraşului se vor remodela, toate zonele vor integra câte un spaţiu verde, o pistă de biciclete sau o bandă destinată transportului în comun.

Prioritatea administraţiilor locale în materie de spaţii verzi, ţinând cont de situaţia actuală, ar trebui să fie păstrarea în condiţii bune a celor care există deja şi abia apoi să se concentreze pe noi zone înverzite.

„În primul rând, este important să ne orientăm spre a păstra în condiţii bune ce avem deja. Noile plantări nu prea mai rezistă şi, din acest motiv, la nivel internaţional, toată lumea se concentrează pe a păstra ceea ce există, fapt ce presupune o gestionare adecvată. O altă abordare este să vedem unde vrem să ne îndreptăm. De exemplu, strategia verde a Bucureştiului ar trebui să ne spună unde se pot dezvolta «pocket park-uri» (parcuri de buzunar, accesibile - trad.) sau parcuri de mari dimensiuni. O a treia abordare este să înţelegem ce se mai poate face şi ce nu se mai poate face având în vedere schimbările climatice“, a spus Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.

Matei Bogoescu, vicepreşedinte domeniul profesie, Ordinul Arhitecţilor din România, crede că este nevoie de corelarea dezvoltării urbane cu infrastructura, pentru a asigura un parcurs logic.

„Este necesară o schimbare radicală de optică la nivelul administraţiilor, de la oraşul destinat maşinilor la oraşul destinat oamenilor. Aceasta este o schimbare care s-a accelerat în pandemie, foarte multe oraşe europene s-au reorientat către om şi către scara umană. A venit timpul ca în sfârşit să recuperăm străzile şi spaţiul nostru public“, a spus Matei Bogoescu.

Cetăţenii trebuie aşadar să-şi „recâştige“ oraşele ca medii prietenoase de trai, iar asta presupune condiţii sănătoase, trafic pietonal, spaţii verzi, transport care să nu polueze. Pentru ca acestea să se întâmple însă, este nevoie de colaborare şi de interconectarea proiectelor în reţele, astfel încât rezultatul să fie funcţional.

„O bună tranziţie către oraşele verzi ar trebui să ia în calcul în primul rând digitalizarea serviciilor publice. Dacă vorbim de Bucureşti, o digitalizare corectă şi bine făcută ar scoate din trafic zilnic sute de autoturisme. În plus, rezolvarea centurilor ocolitoare ar trebui să fie o prioritate pentru decongestionarea traficului din oraşe“, a spus Sorin Suciu, senior director în divizia Corporaţii la Raiffeisen Bank.

Lipsa de investiţii şi de viziune pentru valorificarea spaţiului public duce la efecte precum poluarea alarmantă, iar de multe ori sursele nici măcar nu sunt cunoscute. „Este complicat să lucrezi la soluţii dacă nu se cunosc exact sursele poluării. În momentul de faţă, cel puţin la nivelul Capitalei, noi nu avem inventare de emisii bine făcute, pentru că nu avem date. La Aerlive am descoperit că avem fenomenul de ardere a deşeurilor din jurul Bucureştiului, de care nimeni nu vorbea absolut deloc în spaţiul public. La nivel statistic, traficul contribuie cu 60% la poluarea din oraşe. În Bucureşti probabil că procentul se încadrează între 60 şi 70%“, a spus Oana Neneciu, director executiv la Ecopolis.

În afară de maşinile electrice, o soluţie facilă pentru transport o reprezintă bicicleta sau trotineta, însă infrastructura este un element-cheie pentru acestea, iar aici lucrurile nu stau bine. „Dacă ne referim la infrastructură, putem spune că aici (în Bucureşti - n. red.) este o infrastructură mai redusă şi circa o treime din potenţiala cerere o pierdem din această cauză. Este clar că infrastructura ar dezvolta domeniul destul de repede, dar infrastructura durează să fie construită, nu este ceva ce se face de pe o zi pe alta“, a spus Luca Mateescu, manager de operaţiuni la Lime, companie de transport alternativ cu trotinetele.

Pe roţi funcţionează şi businessul Sinapseria, care desfăşoară activităţi de curierat pe bicicletă. Sinapseria a dus mersul pe două roţi la rang de business şi la o cifră de afaceri de aproape 700.000 de euro anul trecut, livrând colete şi mâncare pentru clienţii care preferă o soluţie de transport prietenoasă cu mediul.

„Ne dorim să popularizăm cât mai mult ideea de livrare pe bicicletă. Ţintim magazinele online, dar nu numai - lucrăm şi cu bănci, cabinete de tehnică dentară, clienţi care îşi doresc o soluţie de curierat cât mai ecologică“, a spus Cristian Ionescu, cel care deţine businessul Sinapseria.

Dincolo de scopul utilitar, bicicleta rămâne şi un instrument de relaxare, iar I’Velo, companie de bike-sharing, continuă în această direcţie.

„Lucrăm de multă vreme la standarde şi soluţii. Din păcate există o oarecare rezistenţă la nivelul primăriilor în a implementa astfel de proiecte, dar şi o lipsă foarte mare de organizare şi de know-how. Vorbim de o grămadă de fonduri europene şi PNRR şi vedem proiecte care sunt făcute pe fugă, în special în oraşele mai mici, proiecte care din păcate, chiar dacă vor beneficia de o finanţare europeană, nu vor face decât să implementeze nişte soluţii care s-ar putea să rămână într-un singur loc şi care ar putea să facă mai mult rău decât ne-am aştepta“, a spus Corneliu Belciug, director de programe la I’Velo.

În ceea ce priveşte maşinile electrice, acolo stimulentele financiare sunt semnificative, dar tot infrastructura este cea care trebuie îmbunătăţită.

„Infrastructura pentru maşinile electrice înregistrează un nivel bun în Capitală, dacă ne referim la companiile private, care furnizează soluţii de încărcare pentru maşini electrice. Dacă ne referim la administraţiile publice, acolo putem spune că este deficitară, cu sub zece staţii de încărcare instalate“, a spus Adrian Săcuiu, managing partner la Volt, un operator de staţii de încărcare pentru maşini electrice şi hibrid.

Gabriel Pleşa, primarul oraşului Alba Iulia: La noi va începe construcţia unui mall, iar proprietarii s-au angajat să facă şi un parc pentru copii şi un teren de sport.

Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România: Strategia verde a Bucureştiului ar trebui să ne spună unde se pot dezvolta „pocket park-uri“ (parcuri de buzunar, accesibile - trad.) sau parcuri de mari dimensiuni.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank