Economia verde

Verde în imobiliare. Clădirile eficiente energetic vor fi, în viitorul apropiat, norma, şi nu excepţia pe piaţa imobiliară

20.12.2021, 00:01 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Construcţiile verzi vin însă cu nevoia de personal calificat pentru noile norme, dar şi cu cea de deschidere din partea autorităţilor

În viitor, analiza riscului de credit pentru un proiect, fie el imobiliar, energetic sau de altă natură, va îngloba şi criterii de sustenabilitate. Aceasta este ideea de la care a pornit Raiffeisen Bank în demersul de susţinere a proiectelor care contribuie la o economie verde.

„Cei care vor adopta din timp aceste măsuri vor fi câştigători, iar băncile sunt obligate de Green Deal să dea tonul în acest sens. Fiecare instituţie bancară va trebui să facă o analiză să vadă dacă proiectul pe care îl finanţează este sustenabil sau nu. Automat, preţul va fi mult diferit“, este de părere Cristian Sporiş, vicepreşedintele Raiffeisen Bank.

Raiffeisen Bank a început să acorde în urmă cu mai mult de cinci ani finanţări pentru clădiri verzi, cu un consum de energie redus. Finanţările au fost acordate pe baza unor precertificări precum BREEAM, LEED şi EDGE, care să ateste că acele clădiri pot fi considerate verzi şi au o eficienţă energetică ridicată. Criteriile stabilite acum la nivelul UE referitor la imobilele verzi includ şi aceste certificări, dar şi alte norme, astfel că standardele sunt din ce în ce mai riguroase.

Clădirile verzi, eficiente energetic, vor fi, în viitorul apropiat, norma, şi nu excepţia pe piaţa imobiliară, în condiţiile în care Green Deal încurajează aceste dezvoltări. Tranziţia va fi totuşi costisitoare, eforturile nu vor fi mici, iar companiile private şi instituţiile publice trebuie să înţeleagă, la unison, că pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii este nevoie de investiţii.

În România însă s-a făcut până acum economie la elemente precum atenţia la mediu, siguranţa şi confortul ambiental atunci când vine vorba de construcţii şi, prin urmare, acest sector a devenit unul dintre cele mai poluante din oraşe. Ceea ce se construieşte în România cu 500-600 de euro/mp, în Polonia se construieşte cu 1.200 de euro/mp, iar în Belgia cu 2.500 de euro/mp, a exemplificat Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu.

În vreme ce transporturile generează 23% din emisiile totale de CO2, clădirile generează în jur de 39%, din care 11% pe zona de construcţii şi 28% pe zona de operare. Construcţiile verzi vin  cu nevoia de personal calificat pentru noile norme, dar şi cu cea de deschidere din partea autorităţilor.

„Dacă va fi să construim verde, va trebui să avem personal calificat şi companii care să-şi asume riscurile unor astfel de proiecte, care nu vor fi ieftine. Când vorbim de investiţii în zona verde, zona privată este cea care face pionieratul şi deschide potecile, iar zona publică este într-o aşteptare latentă, care arată că fenomenul nu este înţeles în totalitate, iar reacţiile sunt amânate“, a spus Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO (Asociaţia Antreprenorilor din Construcţii).

Gheorghe Ţucu, managing partner la Valeg Creative Solutions, o companie de consultanţă şi inginerie specializată în livrarea de soluţii integrate pentru cogenerare, spune că soluţiile pentru ca o clădire mai puţin verde să devină verde sunt numeroase. „Există soluţii de panouri fotovoltaice hibride, care, pe lângă energie electrică, produc şi energie termică. Astfel, utilizatorul are parte şi de energie electrică, şi de energie termică şi, mai ales, de reducerea facturii. Este adevărat, în momentul investiţiei, o astfel de soluţie este mai scumpă, dar recuperarea investiţiei se face în maximum cinci ani, iar beneficiile pe termen lung sunt majore.“

Componenta sustenabilităţii este importantă atât pentru clădirile de birouri şi comerciale, cât şi pentru cele rezidenţiale. Totuşi, birourile şi retailul îşi dispută primele poziţii în ceea ce priveşte ponderea de spaţii certificate ca fiind verzi din totalul proiectelor imobiliare din România. Astfel, dacă birourile conduc cu un procent de 43%, retailul vine din urmă cu o pondere de 34%, potrivit raportului realizat de BuildGreen, companie de consultanţă pe segmentul de certificări sustenabile şi dezvoltare a clădirilor eficiente.

În România existau la finalul lui 2020 peste 330 de proiecte imobiliare certificate conform normelor BREEAM şi LEED, cele mai cunoscute norme privind dezvoltarea sustenabilă la nivel global, arată datele companiei de consultanţă pentru construcţii verzi BuildGreen. Numărul este extrem de redus raportat la stocul total de imobile, dar dezvoltatorii fac paşi pentru a duce ponderea mai sus.

„Stocul de clădiri vechi care au fost construite înainte de 2008-2010 va trebui să treacă printr-un proces de renovare. Acesta se va suprapune peste perioada de aliniere la cerinţele Green Deal şi aici apare o oportunitate din partea proprietarilor, pentru a-şi alinia proiectul la nivelul cerinţelor actuale de piaţă“, a spus Răzvan Nica, fondator şi managing director al BuildGreen.

Potrivit lui, la începutul anului 2022 vom putea vedea primele clădiri care vor avea implementate şi normele nZEB, conceptul potrivit căruia un imobil trebuie să aibă consum de energie aproape de zero.

„Cu cât creşte rezistenţa termică a anvelopei unei clădiri, cu atât ajungem să investim mai puţin la măsurile active. Este în interesul beneficiarului final să investească şi în măsurile pasive. Anveloparea şi măsurile pasive sunt elementele care ar trebui cumva evaluate încă din stadiul de concept“, a spus Mihail Ştefan, director executiv ROMEPS (Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România).

 

Un concept nou

► În România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB, adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO: Când vorbim de investiţii în zona verde, zona privată este cea care face pionieratul şi deschide potecile, iar zona publică este într-o aşteptare latentă, care arată că fenomenul nu este înţeles în totalitate, iar reacţiile sunt amânate.

Răzvan Nica, fondator şi managing director al BuildGreen: Stocul de clădiri vechi care au fost construite înainte de 2008-2010 va trebui să treacă printr-un proces de renovare. Acesta se va suprapune peste perioada de aliniere la cerinţele Green Deal şi aici apare o oportunitate din partea proprietarilor, pentru a-şi alinia proiectul la nivelul cerinţelor actuale de piaţă.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank