Reportaj din viitor. Pagina verde. „Vrem să fim un catalizator între mediul administrativ, mediul privat şi societatea civilă“. Casa pentru care nu se plătesc facturi, refugiul de autobuz cu prize şi hărţi interactive şi staţia de încărcare pentru trotinete electrice sunt toate în Bucureşti, în curtea Facultăţii de instalaţii

♦ „Dacă tot ce avem noi aici ar fi preluat de autorităţi, am putea să avem comunităţi sustenabile“, povesteşte Claudiu Butacu, cofondator al ONG-ului EFdeN şi cel care, alături de Ioana Csatlos, director general, şi Corina Fugaru, manager de proiect la EFdeN Sustainable City, a răspuns întrebărilor ZF în interviul desfăşurat chiar în una din casele instalate pe Pache Protopopescu ♦ De-a lungul anilor, aproximativ 1.000 de tineri s-au format în cadrul proiectelor derulate de EFdeN, mergând apoi mai departe să ducă know-how-ul în companii sau în businessuri pe cont propriu. EFdeN a devenit astfel o adevărată şcoală.

Pe bulevardul Pache Protopopescu din Bucureşti la numărul 66, chiar în curtea Facultăţii de instalaţii, se conturează constant de câţiva ani încoace un mic univers care poartă numele de „Oraşul viitorului“. Poate că denumirea pare exagerată, ar putea crede unii, însă tehnologiile şi inovaţiile reunite aici, apreciate la adevărata lor valoare şi replicate la scară mare, ar transforma Bucureştiul de azi într-o adevărată utopie.

„Avem aici «copaci» cu panouri fotovoltaice care alimentează o zonă de lucru, o staţie de încărcat trotinete şi biciclete electrice, o staţie de autobuz cu hărţi interactive, două modele de staţii pentru încărcat maşinile electrice bazate pe energie solară, o scenă pe care au avut loc evenimente cu ajutorul energiei regenerabile, o zonă de urban farming. Dacă tot ce avem noi aici ar fi preluat de autorităţi, am putea să avem comunităţi sustenabile“, povesteşte Claudiu Butacu, cofondator al ONG-ului EFdeN şi cel care, alături de Ioana Csatlos, director general, şi Corina Fugaru, manager de proiect la EFdeN Sustainable City, a răspuns întrebărilor ZF în interviul desfăşurat chiar în una din casele instalate pe Pache Protopopescu.

„Oraşul viitorului“, pentru că chiar aşa se numeşte acest conglomerat de idei şi tehnologii, este, practic, un oraş în miniatură, cu locuinţe, surse de energie, modalităţi de reciclare, opţiuni de activităţi sportive, variante de mobilitate, artă, recreere, toate într-o manieră sustenabilă. Oraşul din curtea Facultăţii de instalaţii

s-a conturat în jurul a două case pasive, care s-au făcut remarcate la cea mai mare competiţie globală de construcţii de acest tip, Solar Decathlon. În jurul celor două case – EFdeN 4C şi EFdeN Signature – s-a coagulat tot restul.

„Vrem să fim un catalizator între mediul administrativ, mediul privat şi societatea civilă, bazându-ne pe trei piloni: energie regenerabilă, eficienţă energetică şi educaţie de mediu“, spun tinerii care au grijă de tot acest proiect.

Primul pas în crearea „Oraşului viitorului“ a coincis cu prima participare a ONG-ului EFdeN la competiţia Solar Decathlon, în anul 2014.

Echipa care a construit casa participantă la concursul desfăşurat la Versailles, în Franţa, a fost formată în mare parte din tineri care făcuseră parte şi din grupul care a construit casa Prispa, prima participare a României la competiţia interna­ţională, în anul 2012. Prispa a fost vândută unei persoane fizice din Bacău, care a cumpărat-o iniţial ca proprietate de vacanţă, ajun­gând ulterior să locuiască perma­nent în ea.

La Versailles, echipa EFdeN s-a prezentat cu EFdeN 4C, o casă solară unde totul – de la structură la consumul de electricitate, la încălzire şi răcire – este gândit să fie eficient. Suprafeţele vitrate mari permit luminii naturale să intre cu generozitate, sistemul de apă este conceput astfel încât această resursă să fie refolosită de câte ori este posibil, cele 22 de panouri fotovoltaice asigură tot consumul necesar de energie, iar abundenţa de plante din mica seră amenajată în interior creează atmosfera tipic naturală pe care oricine şi-o doreşte acasă, fiind completată de jardiniere şi un perete verde cu plante productive şi aromatice. Amenajarea de interior se bazează pe modularitate şi sustenabilitate, prin obiecte de mobilier din materiale reciclate sau reciclabile şi convertibile, care permit desfăşurarea diverselor scenarii de utilizare casei. EFdeN 4C a devenit primul Centru de Cercetare a Condiţiilor de Confort din România.

„În 2018, a urmat casa EFdeN Signature, cea în care ne aflăm acum. Am mers cu ea în Dubai, gândind-o şi construind-o astfel încât să fie potrivită pentru climatul de acolo, cu temperaturi extrem de mari. Scopul a fost să răspundem provocărilor climatice din Orientul Mijlociu. Am obţinut locul patru.“

Au lucrat luni întregi, zi şi noapte, fără oprire, pentru a construi ceea ce îşi propuseseră, însă astăzi cei trei tineri de la EFdeN spun, în numele întregii echipe, că ar putea ridica în mai puţin de şase luni o casă precum cele pe care le-au făcut în decurs de un an.

Anul trecut, EFdeN a participat din nou la Solar Decathlon, ediţie desfăşurată la Wuppertal, în Germania, cu proiectul VATRA, obţinând primul loc la categoria Confort. Această construcţie urmează să-şi găsească şi ea locul undeva în apropiere de Bucureşti.

„Oraşul viitorului“ şi-a găsit locul în curtea Facultăţii de Instalaţii deoarece acolo sunt formaţi cei mai mulţi dintre cei care au fondat şi lucrează zi de zi la EFdeN, punând umărul la noi şi noi proiecte de viaţă sustenabilă. Din organizaţie fac parte însă studenţi de la diverse specializări – arhitecţi, ingineri, designeri de produs, oameni de comunicare. În medie, 40 de studenţi fac cercetare, dezvoltă prototipurile de la concept până la proiectare, strâng bani de la companii prin campanii de fundraising, apoi se ocupă de comunicarea proiectelor.

De-a lungul anilor, aproximativ 1.000 de tineri s-au format în cadrul proiectelor derulate de EFdeN, mergând apoi mai departe să ducă know-how-ul în companii sau în businessuri pe cont propriu. EFdeN a devenit astfel o adevărată şcoală.

„În aceste două case, avem sute de mii de vizitatori – copii, profesori, specialişti. De fapt, aşa a luat naştere conceptul acestui oraş, odată cu oamenii care au cerut să vină să vadă. Au venit şi dezvoltatori care ne-au propus să ne cumpere conceptul şi să-l transforme, să-l adapteze, dar am refuzat. Noi vrem să promovăm strategiile pasive pe care ar trebui să le aibă orice locuinţă, strategii care vin din orientarea casei, din termoizolare, tâmplărie, suprafeţe vitrate, materialele folosite în construcţie“, spune Claudiu Butacu.

Strategiile pasive sunt implicate încă din faza de proiect şi de fapt de aici a pornit demersul EFdeN, când tinerii au observat că una din problemele fondului construit este faptul că totul se face etapizat, şi nu integrat.

Participarea la competiţii presupune că echipa asamblează casa o dată în România, apoi o dezasamblează, o pune în tiruri pe bucăţi, ca într-un imens joc lego, şi merge cu ea la competiţii. Acolo concursul durează două săptămâni, iar asamblarea se face în zece zile. Conceptul este prezentat publicului, apoi casa se dezasamblează şi se transportă înapoi în România.

O locuinţă precum cele participante la Solar Decathlon costă, pentru a fi construită, cu circa 10-15% mai mult decât una „normală“, fără elemente de sustenabilitate, dar facturile generate au „zero“ în dreptul sumelor de plată.

„De fapt, producem mai mult decât consumăm. Nu plătim decât internetul.“

Dincolo de case însă, „Oraşul viitorului“ este şi despre alte moduri de a fi sustenabil.

„Vrem să includem, în viitor, şi mai multe spaţii verzi, soluţii de iluminat, de reciclare. Ne gândim, de exemplu, la o modalitate prin care maşina de gunoi să fie conectată printr-un senzor la tomberon şi să vină atunci când acesta este plin. Ne gândim şi la integrarea panourilor fotovoltaice direct în arhitectura clădirilor“, spune Ioana Csatlos.

Staţia de autobuz din „Oraşul viitorului“ are sisteme de monitorizare a traseelor mijloacelor de transport în comun de suprafaţă, astfel încât pasagerii să vadă cât timp mai au de aşteptat, aşa cum se întâmplă, de altfel, în marile oraşe din Europa. Mai mult, pot fi integrate prize pentru cei care au nevoie să-şi încarce telefonul sau laptopul, hărţi interactive pentru orientarea turistică, precum şi monitoare care să indice calitatea aerului.

„Pe autorităţi le sperie puţin ideea preluării acestui prototip, pentru că asta ar implica apoi investiţii mari, pentru a duce modelul la scara întregului oraş. Noi vrem însă ca, astfel, să încurajăm populaţia din Bucureşti să meargă mai des cu transportul în comun“, spune Corina Fugaru.

Dorinţa echipei EFdeN este să reuşească să ducă prototipul acestei staţii undeva în Bucureşti, pentru ca oamenii să se familiarizeze cu ideea. La începutul lunii iulie, de exemplu, tinerii se aflau în discuţii cu municipalităţile din Craiova şi Timişoara în acest scop.

Cât despre staţia de încărcare a trotinetelor electrice, aceea şi-a găsit deja locul la intrarea în parcul Izvor din Capitală, unde proprietarii de astfel de mijloace de deplasarea pot opri pentru o încărcare. În staţia de încărcare pentru automobile, cât timp utilizatorul aşteaptă, are la dispoziţie o zonă în care poate lucra.

„Scopul nostru este să formăm profesionişti care să aplice principiile noastre şi să prototipăm soluţii sustenabile. Există ţări în care sunt programe de master unde se studiază exclusiv case pasive şi doar asta învaţă studenţii. Noi însă a trebuit să învăţăm pe cont propriu“, spune Claudiu Butacu.

 O locuinţă precum cele participante la Solar Decathlon costă, pentru a fi construită, cu circa 10-15% mai mult decât una „normală“, fără elemente de sustenabilitate.

În staţia de încărcare pentru automobile, cât timp utilizatorul aşteaptă, are la dispoziţie o zonă în care poate lucra.

Staţia de autobuz din „Oraşul viitorului“ are sisteme de monitorizare a traseelor mijloacelor de transport în comun de suprafaţă, astfel încât pasagerii să vadă cât timp mai au de aşteptat, aşa cum se întâmplă, de altfel, în marile oraşe din Europa.