Pagina verde. Mihail Tănase, Harta Reciclării: „Designul ambalajelor este problematic. Ele ar trebui să fie concepute astfel încât să fie reutilizate cât mai mult posibil“

♦ Harta Reciclării constă într-o hartă naţională cu 16.000 de puncte de colectare şi reciclabile de la hârtie, carton, plastic până la deşeuri electronice şi electrocasnice, ulei alimentar uzat, textile sau medicamente expirate.

Una dintre cauzele care generează volume mari de deşeuri constă în modul în care sunt concepute şi realizate diferitele ambalaje pe care cetăţenii le folosesc în viaţa de zi cu zi, constată specialiştii din domeniul reciclării.

„Există o problemă a designului de ambalaje. Acestea ar trebui să fie concepute astfel încât să fie reutilizate cât mai mult posibil, lucru care nu prea se mai întâmplă. Un exemplu foarte concret este cel al sticlelor, care din ambalaje returnabile au ajuns să fie ambalaje de unică folosinţă în multe cazuri. Redu­cerea consumului de ambalaje şi reutilizarea acestora sunt primii paşi pe care îi putem face în sensul reducerii cantităţii de deşeuri“, a spus Mihail Tănase, specialist comunicare pentru proiectul Harta Reciclării, în cadrul videoconferinţei ZF/Raiffeisen Bank „Soluţii pentru colectare şi reciclare“.

Harta Reciclării este un program dezvoltat în cadrul asociaţiei Viitor Plus şi susţinut de platforma de sustenabilitate După Noi. Proiectul constă într-o hartă naţională cu 16.000 de puncte de colectare şi reciclabile de la hârtie, carton, plastic până la deşeuri electronice şi electrocasnice, ulei alimentar uzat, textile sau medicamente expirate.

„În plus, am creat şi un dicţionar în care explicăm cum se colectează separat, cum se pregătesc şi cum se reciclează diferite tipuri de deşeuri şi articole de conştientizare şi informare pe diverse teme conexe.“

Odată cu implementarea Sistemului Garanţie-Returnare în România, pe hartă se vor adăuga şi noile centre de colectare dedicate acestui proiect.

„Fiecare dintre noi ar trebui să înceapă să se gândească, în calitate de consumator, cum poate reduce cantitatea de deşeuri pe care o generează. Fie că trebuie să începem să evităm anumite tipuri de ambalaje, precum sticlele de apă, fie că încercăm să reutilizăm cât mai mult o parte din obiecte ca să nu cumpărăm altele sau să folosim ambalaje de unică folosinţă.“

Harta Reciclării a fost lansată în urmă cu patru ani, când au fost puse laolaltă pentru prima dată aproximativ 8.000 de puncte de colectare. Între timp, harta s-a extins de la un an la altul, dublându-se până în prezent.

„Majoritatea punctelor noi de colectare adăugate sunt gestionate de autorităţile locale. Alte puncte de colectare sunt de la retaileri, mai ales că magazinele nou-deschise au în general şi puncte de colectare“, a mai spus Mihail Tănase.