Pagina verde. Locuitorii din două comune din Buzău îşi transformă singuri deşeurile de plastic în noi obiecte, prin proiectul Moara de plastic. „Vrem să amenajăm încă trei-patru astfel de centre“

♦ Costurile de amenajare a unei mori de plastic se ridică la aproximativ 20.000 de euro, la care se adaugă cheltuielile de amenajare a spaţiului – zugrăvit, reparaţii ale pereţilor şi altele.

Asociaţia Ţinutul Buzăului, care gestionează geoparcul cu acelaşi nume, dezvoltă în judeţul Buzău Moara de plastic, un proiect care constă în crearea unor puncte de reciclare a plasticului, astfel încât comunităţile să îşi poată gestiona singure acest deşeu. Momentan, există două astfel de centre. „Primăria comunei Bozioru ne-a pus la dispoziţie o fostă şcoală pe care am renovat-o, chiar pe drumul spre aşezările rupestre din Poiana Coziancei, în localitatea Găvanele, iar în comuna Scorţoasa Moara funcţionează temporar în localitatea Policiori, până la definitivarea lucrărilor de reabilitare a fostei şcoli din Plopeasa de Sus, unde va fi mutată permanent. În momentul în care o vom muta în şcoala din Plopeasa, Moara de Plastic Scorţoasa va deveni şi un centru educaţional pentru reciclare, unde vom primi elevi şi studenţi să înveţe mai multe despre cum putem transforma plasticul într-o resursă“, spune Răzvan Popa, directorul asociaţiei. Practic, comunitatea îşi poate toca singură plasticul, transformându-l în fulgi, pe care apoi îi topeşte şi îi toarnă în mulaje, fabricând obiecte finite care le sunt utile oamenilor.

„Am pornit de la ideea că motivul principal pentru care deşeul de plastic este periculos este faptul că nu are valoare. Mai mult, fiind vorba de o zonă rurală, el este gestionat ca un deşeu tradiţional (biodegradabil) şi astfel aruncat în natură, în speranţa că se va degrada. Acest lucru nu se întâmplă şi rămânem astfel cu multe deşeuri.“ Alina-Elena Vasiliu

Deşi Asociaţia Ţinutul Buzăului se gândea la această iniţiativă încă din 2014, abia în anul 2022 a putut pune planul în aplicare, odată ce echipamentele de reciclare au devenit accesibile. Morile de plastic de la Bozioru şi Scorţoasa sunt administrate de primăriile locale şi deservesc 14.000 de beneficiari.

„Morile de Plastic abia au fost date în folosire şi suntem încă în etapa de experimentare, învăţare şi adaptare. Credem că după un an de funcţionare vom putea estima impactul şi vom avea un feedback clar din partea localnicilor. Ce putem spune momentan este că avem un feedback foarte bun din partea antreprenorilor, în special restaurante şi pensiuni, care deja îşi colectează plasticul pentru a-l duce la morile din zonă. Primăriile văd de asemenea valoarea lor şi vin multe idei de folosire a plasticului din partea administraţiei locale. Avem un feedback bun şi din partea şcolilor, iar câteva activităţi educaţionale au avut deja loc în mori.“

Costurile de amenajare a unei mori de plastic se ridică la aproximativ 20.000 de euro, la care se adaugă cheltuielile de amenajare a spaţiului – zugrăvit, reparaţii ale pereţilor şi altele.

„Colectarea se face la nivelul fiecărei comunităţi, primăriile având propriile strategii de colectare. Plasticul care nu e toxic poate fi procesat la moară, unde este transportat, spălat şi uscat, iar apoi este tocat în funcţie de tipul de plastic şi de culoare. Tot primăriile, care gestionează centrele de reciclare, trebuie apoi să topească fulgii şi să-i transforme în produse, în funcţie de necesităţile lor. De exemplu, pot turna bare din plastic pe care le pot folosi la confecţionarea coşurilor de gunoi sau a băncilor pentru exterior. Pot folosi mulaje pentru a face cârlige de rufe, rigle gradate, ghivece de flori, cărămizi modulare, lespezi de pavaj şi multe altele.“

Echipamentele folosite sunt un mărunţitor, care toacă plasticul în fulgi, un injector care topeşte fulgii şi îi toarnă în mulaje din aluminiu de dimensiuni mici şi un extrudor care topeşte fulgii şi îi toarnă în mulaje de dimensiuni mari.

„Acestea au fost primele mori de plastic din geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului, strategia noastră vizând amenajarea a încă trei-patru astfel de centre de reciclare, prin care să oferim plasticului valoare şi să rezolvăm problema deşeurilor. Întâi însă vrem să estimăm impactul pe care îl au primele două mori“, mai spune Răzvan Popa.

El este şi iniţiatorul proiectului Geoparc UNESCO Ţinutul Buzăului, acesta fiind cel mai nou geoparc din România. Aflat la limita dintre dealuri şi munţi, Ţinutul Buzăului este un teritoriu complet rural care se întinde pe o suprafaţă de peste 100.000 de hectare şi are o populaţie de circa 43.000 de oameni în cele 18 comune componente. Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul roşu de la Colţi sunt printre cele mai renumite atracţii ale acestei regiuni pitoreşti din zona de curbură a Carpaţilor, regiune denumită acum Buzău Land.