Pagina verde. Pentru ce le sunt utile companiilor rapoartele de sustenabilitate? „Ne ajută să diminuăm riscurile operaţionale. Finanţatorii deja au scheme de finanţare care oferă costuri mai avantajoase pentru proiecte cu componente de sustenabilitate“

♦ Potrivit unei analize realizate anul trecut de CSR Agency, peste 700 de companii intră sub incidenţa legislaţiei de raportare nonfinanciară în România. Doar 48 dintre acestea au publicat în 2021 un raport de sustenabilitate pentru anul 2020 ♦ Ce trebuie precizat este că, potrivit specialiştilor, obligaţia companiilor stă în realizarea rapoartelor, nu neapărat şi în corectitudinea datelor transmise. Aşa că, în esenţă, deocamdată adevărul declaraţiilor de sustenabilitate rămâne la latitudinea companiilor, în lipsa unor organe de control.

Rapoartele de sustenabilitate, aceste docu­mente pe care marile companii le invocă atunci când vine vorba de declaraţiile lor de responsabilitate pentru mediu şi comunitate, au devenit, în cazul multora, o adevărată corvoadă, în vreme ce alte firme spun că realizarea lor le ajută să înţeleagă mai bine contextul în care se pozi­ţio­nează şi să-şi optimizeze costu­rile.

Legal vorbind, în România companiile private care au, în medie, peste 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar tre­buie să depună, odată cu situa­ţiile financiare anuale aferente, şi o raportare nefi­nanciară, care include infor­maţii precum cele privind aspectele de mediu, sociale şi de personal sau res­pec­tarea drep­tu­rilor omului. Concret, o dată pe an, compa­niile le solicită partenerilor lor completarea unui chestionar care cuprinde întrebări referi­toa­re la modul în care se re­flectă sustenabilitatea în activit­atea respectivelor businessuri.

„Rapoartele de sustenabi­litate sunt extrem de impor­tante pentru noi. Tot acest proces ne ajută să înţelegem mai bine nevoile părţilor intere­sate. Totodată, monitorizarea constantă a indicatorilor, pe care îi includem în aceste rapoarte, ne permite să ne actualizăm planurile de acţiune şi contribuie la dimi­nuarea riscurilor operaţio­nale“, spun reprezentanţii HeidelbergCement România, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţii prezenţi pe piaţa locală, cu afaceri de 1,4 miliarde de lei. Compania face rapoarte de sustenabilitate de mai bine de zece ani, primul fiind publicat în anul 2012, pentru activitatea din anii fi­nanciari 2010 şi 2011, desfă­şurată la momentul res­pec­tiv de Carpatcement Holding SA, predecesoarea Heidelberg Cement România SA, care s-a format după fuziunea din 2015 cu Carpat Beton SRL şi Carpat Agregate SA. „Rapoartele de sustena­bilitate reprezintă o analiză a operaţiunilor compa­niei prin prisma indicatorilor nefinan­ciari care i-au caracte­rizat activi­tatea dintr-un anumit an şi includ informaţii care le permit părţilor interesate – clienţi, furnizori, angajaţi, repre­zentanţi ai comunităţilor locale, presa, autorităţile etc. – să înţeleagă care este impactul pe care compania îl are asupra mediului, asupra comunităţilor locale şi a societăţii în general.“

Pe lângă rapoartele de sustenabilitate, reprezentanţii HeidelbergCement derulează proiecte de consultare cu reprezentanţii comunităţilor locale din apropierea fabricilor de ciment. Întâlnirile sunt denumite sfatul bătrânilor, iar în cadrul lor se discută despre problemele legate în mod direct de activi­tatea fa­bricilor. Feedbackul pri­mit în cadrul discuţiilor directe şi prin intermediul răspun­surilor la chestionarele de consultare stă la baza elaborării raportului de sustenabilitate.

„Aşadar, raportul prezintă evoluţia noastră pe temele de sustenabilitate la nivelul cărora avem impact (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de energie, dar şi informaţii despre angajaţi sau investiţiile pe care le facem în proiecte comunitare)“, mai spun reprezentanţii Heidelberg Cement. În raportul său de suste­nabilitate pe anul 2021, com­pania vorbeşte, printre altele, despre ţintele de re­ducere a emisiilor nete de CO2, despre ponderea femeilor şi a bărba­ţilor în numărul de an­gajaţi, media orelor de formare pro­fesională, ponderea furni­zorilor locali şi multe altele.

 

La fel de importante ca raportările financiare

Dezvoltatorul imobiliar Iulius, deţinut de antreprenorul Iulian Dascălu, este o altă companie care realizează de mai mulţi ani rapoarte non-financiare, cu aspecte legate de comunităţi şi mediu. Cu toate acestea, prima raportare de sustenabilitate realizată în con­formitate cu standardele inter­na­ţionale GRI (Global Reporting Initiative) a fost publicată în anul 2022, acoperind anul financiar 2021.

„Un factor esenţial legat de raportarea sustenabilităţii este conformarea cu reglementările şi cerinţele legale, care sunt din ce în ce mai standardizate şi care vor deveni la fel de importante precum raportarea financiară. Un raport de sustenabilitate realizat corect poate aduce o serie de beneficii atât pentru companie, cât şi pentru stakeholderii săi, cum ar fi managementul eficient al riscurilor, optimizarea costurilor, facilitarea procesului de luare a deciziilor, precum şi o creştere a încrederii şi a reputaţiei faţă de parteneri, clienţi şi alte categorii de public“, spun reprezentanţii Iulius.

Pentru realizarea raportului lor de sustenabilitate, au adresat întrebări referitoare, printre altele, la utilizarea şi conservarea energiei, generarea şi gestionarea deşeurilor, utilizarea resurselor naturale, inclusiv a apei, politici referitoare la climă, gradul de diversitate în rândul angajaţilor, diverse politici de guvernanţă corporativă, impactul în comunitate.

Raportul de sustenabilitate realizat de Iulius în 2021 are în prim-plan aspecte precum ponderea suprafeţelor verzi dezvoltate, gradul de sustenabilitate a clădirilor, impactul energetic şi altele.

 

O cursă între companii

Discounterul german Lidl, liderul comerţului local după vânzări, surprinde, în cel mai recent raport de sustenabilitate publicat, aspecte precum gestionarea deşeurilor, lanţul de aprovizionare şi operaţiuni privind magazinele şi centrele logistice.

„Primul raport de sustenabilitate Lidl a fost lansat în anul 2018, pentru anul financiar 2016, fiind realizat în acord cu standardele de raportare GRI. Început ca un exerciţiu voluntar pentru echipa noastră, acesta a devenit un proces anual de a ne evalua într-un mod transparent businessul şi de a seta obiective concrete pentru un viitor mai bun. Singura excepţie a fost anul 2019, când am lansat un raport pentru doi ani financiari (2017 şi 2018)“, spun reprezentanţii Lidl.

Acest tip de raportare urmăreşte evoluţia unor indicatori în timp, adaugă ei.

Pentru TeraPlast, producător de materiale de construcţii din Bistriţa, raportul de sustenabilitate este o misiune din 2020.

„Progresul nostru devine comparabil în timp atât la nivel individual, cât şi în oglindă cu progresul altor companii similare. Finanţatorii deja au scheme de finanţare care oferă costuri mai avantajoase pentru proiecte cu componente de sustenabilitate“, spune Alexandru Stânean, CEO-ul TeraPlast.

 

Ce surprind rapoartele de sustenabilitate?

Ziarul Financiar a analizat mai multe rapoarte de sustenabilitate, publicate de companii din diferite domenii, de la energie la comerţ online, de la distribuţie de medicamente la producţie de materiale de construcţii şi retail.

În chestionarul său pentru evaluarea aspectelor de sustenabilitate, producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz, listat la Bursa de la Bucureşti, atinge aspecte legate de modul în care compania susţine dezvoltarea durabilă, etica în afaceri, impactul asupra pieţei muncii şi asupra mediului înconjurător, contribuţia la atenuarea schimbărilor climatice. Raportul din 2021 a surprins date legate de impactul asupra mediului, dar şi de promovarea unui stil de viaţă sănătos în cadrul companiei sau combaterea discriminării.

În cele 153 de pagini, raportul de sustenabilitate realizat în 2020 de eMag, liderul pieţei locale de e-commerce, vorbeşte despre evoluţia amprentei sale de carbon, despre iniţiativele de reciclare şi mobilitatea electrică la nivelul grupului.

La rândul său, Farmexim, importator şi distribuitor de produse farmaceutice, reuneşte în raportul său de sustenabilitate pentru 2021 aspecte precum utilizarea resurselor, implicarea în comunităţi şi lanţurile de aprovizionare.

Ce trebuie precizat este că, potrivit specialiştilor, obligaţia companiilor stă în realizarea rapoartelor, nu neapărat şi în corectitudinea datelor transmise. Aşa că, în esenţă, deocamdată adevărul declaraţiilor de sustenabilitate rămâne la latitudinea companiilor, în lipsa unor organe de control.

Potrivit unei analize realizate anul trecut de CSR Agency, agenţie de consultanţă specializată în training, raportare şi consultanţă de sustenabilitate, peste 700 de companii intră sub incidenţa legislaţiei de raportare non-financiară în România. Doar 48 dintre acestea au publicat în 2021 un raport de sustenabilitate pentru anul 2020.

 

Ce tendinţe se văd?

Companiile care realizează rapoarte de sustenabilitate de mai mulţi ani au văzut această componentă a pieţei transformându-se sub ochii lor şi au remarcat câteva tendinţe în ceea ce priveşte interesul partenerilor lor de afaceri.

„Din feedback-ul primit de la părţile interesate, în ultimii ani am remarcat o creştere a interesului comunităţilor locale cu privire la mediu, care a ajuns să fie o prioritate. Dacă în primele procese de consultare, temele sociale dominau preocupările lor, treptat, interesul pentru impactul de mediu al activităţii noastre operaţionale a crescut. Este evident că lumea începe să înţeleagă că schimbările climatice reprezintă o ameninţare pentru noi toţi, iar acest aspect s-a reflectat în evoluţia interesului pentru acest subiect. Bineînţeles, aici se adaugă şi aspecte legate de consumul de energie, biodiversitate şi modul în care gestionăm deşeurile rezultate din activitatea noastră operaţională“, spun reprezentanţii producătorului de ciment HeidelbergCement.

Dacă în anii trecuţi raportarea de sustenabilitate avea mai mult un caracter voluntar, se remarcă în prezent o creştere a demersurilor de reglementare, în special la nivelul Uniunii Europene.

„Odată cu noile provocări apărute, remarcăm o creştere a interesului pentru teme care privesc atât reducerea consumului de energie şi producţia de energie din surse alternative, o sporire a interesului faţă de principiile economiei circulare, cât şi un interes din ce în ce mai ridicat pentru achiziţia de produse sustenabile“, spun reprezentanţii Iulius.

Alexandru Stânean, CEO-ul TeraPlast, spune că a remarcat, în timp, o schimbare a percepţiei oamenilor în ceea ce priveşte ideea de sustenabilitate.

„Se schimbă ponderea celor care consideră că dezvoltarea durabilă este un nice-to-have, şi nu ceva necesar. (...) Apare o tendinţă de a acorda mai multă atenţie temelor precum materiale reciclate, amprentă de carbon sau avertizori de integritate. Cresc, de asemenea, frecvenţa şi calitatea raportărilor. (...) Am mai observat o mai bună înţelegere şi o condamnare a greenwashingului.“

Legea nu specifică, în acest moment, câte obiective de dezvoltare sustenabilă (SDG – sustainable development goals) trebuie neapărat atinse în rapoartele de sustenabilitate şi nici care dintre ele sunt obligatorii, astfel că, în continuare, caracterul acestor declaraţii ţine de onestitatea companiilor.

Scopul final al acestor raportări este acela de a evalua impactul de mediu şi pe cel social în conformitate cu 17 scopuri enunţateîn agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, printre care eliminarea foametei, egalitatea de gen, energie curată la preţuri accesibile, oraşe şi comunităţi durabile, consum şi producţie responsabile şi altele. 

Majoritatea companiilor (46%) din România elaborează deja un raport de sustenabilitate, iar alte 36% intenţionează să o facă în următoarele 12 luni, ceea ce înseamnă că opt din zece companii fie elaborează în prezent un raport, fie intenţionează să o facă, potrivit unui studiu realizat de compania internaţională de audit şi consultanţă în afaceri Mazars.

 

 

În raportul său de sustenabilitate pe anul 2021, HeidelbergCement vorbeşte, printre altele, despre ţintele de reducere a emisiilor nete de CO2, despre ponderea femeilor şi a bărbaţilor în numărul de angajaţi, media orelor de formare profesională, ponderea furnizorilor locali şi multe altele.

Discounterul german Lidl, liderul comerţului local după vânzări, surprinde, în cel mai recent raport de sustenabilitate publicat, aspecte precum gestionarea deşeurilor, lanţul de aprovizionare şi operaţiuni.

În cele 153 de pagini, raportul de sustenabilitate realizat în 2020 de eMag, liderul pieţei locale de e-commerce, vorbeşte despre evoluţia amprentei sale de carbon, despre iniţiativele de reciclare şi mobilitatea electrică la nivelul grupului.

Raportul Romgaz din 2021 a surprins date legate de impactul asupra mediului, dar şi de promovarea unui stil de viaţă sănătos în cadrul companiei sau combaterea discriminării.

Farmexim, importator şi distribuitor de produse farmaceutice, reuneşte în raportul său de sustenabilitate pentru 2021 aspecte precum utilizarea resurselor, implicarea în comunităţi şi lanţurile de aprovizionare.