Pagina verde. Interviu Mircea Fechet, ministrul mediului: „În judeţul Bacău, de unde sunt originar, oamenii spun că deja în fiecare vară se aşteaptă să nu mai aibă apă în fântâni, pentru că au secat. Înainte, aşa ceva se întâmpla o dată la zece ani“

♦ La jumătatea acestui an ar urma să fie elaborat un bilanţ intermediar care să arate ce sume au fost atrase şi cum au fost folosiţi banii din PNRR până acum.

Gestionarea deşeurilor şi, mai nou, a colectării ambalajelor de băuturi prin Sistemul Garanţie-Returnare, găsirea unor soluţii pentru a face faţă secetei şi deşertificării, implementarea centrelor de aport voluntar al deşeurilor, atenuarea problemelor legate de calitatea aerului sunt câteva dintre direcţiile în care se îndreaptă bugetul de 3 miliarde de lei pe care îl are Ministerul Mediului pentru 2024, sumă la care se adaugă fondurile disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Avem un buget de 3 miliarde de lei în 2024 credite bugetare, mai mult decât cele 2,5 miliarde de lei de anul trecut. Anul acesta însă şi provocările sunt mai mari, avem de gestionat şi fondurile din PNRR, sunt proiecte complexe de făcut“, a spus într-un interviu pentru ZF Mircea Fechet, actualul ministru al mediului.

Lista de priorităţi nu este bătută în cuie, pentru că acestea se schimbă în fiecare zi şi săptămână, în funcţie de „ce arde mai tare“. În ceea ce priveşte deşeurile, de pildă, România are foarte mult de recuperat, iar un pas important în această direcţie îl reprezintă Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), funcţional de patru luni.

„România are mai multe proceduri de infringement pe deşeuri, iar SGR rezolvă o parte din probleme. Zilnic plătim amenzi de 18.000 de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite de deşeuri. La asta se adaugă şi sancţiunea de 1,6 milioane de euro în cuantum fix pe care am plătit-o deja.“

În primele trei luni ale Sistemului de Garanţie-Returnare (perioada decembrie-februarie) s-au recuperat aproximativ 23 de milioane de recipiente de plastic, sticlă sau metal, cu un vârf de 21 de milioane doar în februarie. În total, producătorii au pus pe piaţă peste 500 de milioane de ambalaje de băuturi cu logo SGR, însă o mare parte dintre ele sunt încă în depozitele comercianţilor. Ţinta de reciclare propusă este de 80% pentru 2025 şi peste 90% pentru 2026.

O altă pro­blemă către care ar urma să meargă o parte din banii din bugetul Ministerului Mediului este ate­nuarea im­pac­tului schimbărilor climatice, un subiect pe care Mircea Fechet spune că vrea să-l pună pe agenda cetăţenilor, pentru că efectele încep să se vadă tot mai intens.

„În judeţul Bacău, de unde sunt originar, oamenii spun că deja în fiecare vară se aşteaptă să nu mai aibă apă în fântâni, pentru că, din cauza secetei, au secat. Înainte, aşa ceva se întâmpla o dată la zece ani.“

Mai mult, în sudul României, spre deosebire de alţi ani, viteza cu care se pierde acum teren arabil şi se deşertifică este din ce în ce mai mare.

„Lucrurile se repetă în funcţie de judeţ. Vedem viituri, fenomene meteo extreme, sunt mii de hectare afectate în multe zone ale ţării şi trebuie să facem ceva în acest sens.“

De altfel, „secetă“ a devenit cuvântul de ordine în agricultură, fenomenul afectând culturile, producţia şi, în final, businessurile fermierilor şi ale giganţilor responsabili de ceea ce ajunge pe mesele fiecăruia dintre noi. Dincolo de pierderile economice, indicatorii care pot fi utilizaţi pentru a contoriza efectele fenomenelor extreme sunt costurile pentru sănătate, pentru agricultură, pentru industria asigurărilor, pentru infrastructură. Fenomene extreme precum furtunile din timpul verii, care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens, precipitaţii abundente, descărcări electrice şi tornade, dar şi valurile de căldură, perioadele cu secetă şi incendiile de vegetaţie îşi pun amprenta asupra evoluţiei businessurilor din diferite domenii.

În ce alte scopuri vor fi folosiţi banii din buget în 2024? Mircea Fechet spune că există nouă instituţii în subordonarea Ministerului Mediului, iar unele dintre ele sunt finanţate exclusiv din acest buget de 3 mi­liarde de lei.

„Am dispus ca prioritatea să fie alocarea din PNRR, pentru că sunt sume importante pe care statul nu trebuie să le ramburseze. După PNRR, în ordinea priorităţilor, urmează sumele din Programul de Dezvoltare Durabilă (urmaşul POIM), cu care se vor finanţa proiectele etapizate. În plus, avem facturi de aproape jumătate de miliard de lei pe care trebuie să le plătim.“

Mircea Fechet spune însă că investiţiile sunt cele asupra cărora îşi apleacă cel mai mult atenţia.

„Sumele din PNRR se adaugă la cele 3 miliarde de lei care sunt cheltuielile bugetare. Depinde de performanţa noastră cât vom atrage din PNRR anul acesta. Planul este conceput până în 2026, sunt multe jaloane intermediare de respectat până atunci.“

Un buget de peste 500 de milioane de euro este prevăzut prin PNRR pentru ca România să construiască, până în septembrie 2024, minimum 250 de centre de colectare prin aport voluntar – pe scurt, CAV-uri – dintr-un total de aproape 600. Acestea vor fi locuri unde ar urma să fie colectate deşeurile menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door“, adică direct de la cetăţean, şi fluxurile speciale de deşeuri. Centrele vor deservi comunităţi de până la 50.000 de locuitori şi vor fi amplasate la limita sau în afara unităţilor administrativ-teritoriale, urmând să preia, aşadar, deşeurile pe care nu le ridică firmele de salubritate.

„Suntem în procedură de achiziţie publică pentru CAV-uri, dar în funcţie de numărul de oferte primite şi de complexitate, procedura de atribuire a contractelor va dura mai mult sau mai puţin. Deschiderea ofertelor va fi în aprilie, dacă nu vor apărea amânări.“

La jumătatea acestui an ar urma să fie elaborat un bilanţ intermediar care să arate ce sume au fost atrase şi cum au fost folosiţi banii din PNRR până acum.

„În ceea ce priveşte calitatea aerului, o altă problemă acută a României, şi aici suntem într-o procedură de infringement. Spre deosebire de alţi ani însă, putem spune că avem o «captură» mai mare de date. În Bucureşti sunt aproximativ 35 de puncte de măsurare a calităţii aerului, din care cele mai multe funcţionează în acest moment.“

Iar dacă la monitorizare s-ar spune că nu sunt probleme, la calitatea aerului în sine sunt.

Fiecare autoritate locală trebuie să aibă un plan pentru a rezolva neregulile, însă tocmai Capitala, care ar trebui să dea tonul, stă cel mai prost din acest punct de vedere.

„Încă aşteptăm elaborarea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA), dar tot întârzie să apară de câţiva ani. Noi putem doar să sancţionăm Primăria Bucureşti prin Garda de Mediu, care dă amenzi, dar în continuare planul nu se face“, constată Mircea Fechet.

Principalele cauze ale poluării în Bucureşti sunt traficul (în proporţie de 58%), încălzirea rezidenţială (27%), activitatea industrială (13%). Planul Integrat de Calitate a Aerului trebuia să cuprindă mai multe măsuri care să fie implementate în perioada 2018-2022, dar în 2020 Primăria Capitalei a sistat investiţiile, iar măsurile nu au fost duse la îndeplinire. Un nou plan integrat de calitate a aerului nu a fost întocmit nici până astăzi, aşa că Bucureştiul îşi continuă existenţa cu procedura de infringement, în vreme ce cetăţenii sunt tot mai afectaţi de gradul ridicat de poluare.

 

Cine este Mircea Fechet?

Născut în Bacău, Mircea Fechet ocupă din iunie 2023 funcţia de ministru al mediului, pe care a mai deţinut-o şi în 2020, pentru o perioadă de doar o lună şi jumătate.

Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi (2004) şi al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative la Universitatea „George Bacovia“, Bacău (2015).

A fost, printre altele, secretar de stat în Ministerul Mediului şi reprezentant al României la Agenţia Europeană de Mediu.