Pagina verde. Interviu. Corina Simona Bega, director general al ALPAB: „Căutăm permanent spaţii care ar putea fi transformate în parcuri“. Media de spaţiu verde pe cap de locuitor scade însă dramatic în Bucureşti

♦ „Suntem pe punctul de a înfiinţa un parc nou lângă Academia Militară, pe strada Dr. Dumitru Bagdasar. Avem un teren de 11.500 de metri pătraţi la dispoziţie“, spune Corina Bega ♦ „În acest moment, pentru 2023 avem un buget pentru investiţii de 45 mil. lei, dintr-un buget total de circa 170 mil. lei de la Primăria Bucureştiului“ ♦ Potrivit datelor ALPAB, dacă în 1989 Bucureştiul avea o suprafaţă de 16,79 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, în 2006 media a ajuns la 9,67 mp. Date mai recente ale ALPAB nu există, Bucureştiul neavând un registru al spaţiilor verzi. Statisticile europene indică însă o medie mai recentă de 7,1 mp de spaţiu verde aferenţi fiecărui bucureştean.

Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), din subordinea Pri­măriei Muni­ci­piului Bucureşti, respon­sabilă cu spaţiile verzi din Capitală, lu­crează la amenajarea unui parc nou în oraş, în sectorul 5, are în plan să schimbe arborii de pe bulevardul Regina Elisabeta şi vrea să lanseze concursuri pentru noi amenajări peisagistice. Acestea sunt câteva dintre planurile pe care ALPAB le are în perioada următoare, bugetul avut la dispoziţie pentru investiţii în 2023 ridicându-se la 45 de milioane de lei.

„Suntem pe punctul de a înfiinţa un parc nou lângă Academia Militară, pe strada Dr. Dumitru Bagdasar. Avem un teren de 11.500 de metri pătraţi la dispoziţie, iar acum suntem în faza de obţinere a avizelor de la Ministerul Transporturilor şi Metrorex, care are cabluri în acea zonă. Se va numi Parcul Centenarului şi va fi gata cel târziu în primăvara anului 2024“, a spus într-un interviu pentru Ziarul Financiar, Corina Simona Bega, directorul general de la ALPAB.

Ţinând cont că Parcul Cişmigiu are o suprafaţă de 14.600 de metri pătraţi, viitorul Parc al Centenarului va fi aşadar ceva mai mic. Investiţia bugetată este de 5,4 milioane de lei. În total, ALPAB are în administrare aproximativ 224 de hectare de spaţii verzi şi 13 parcuri şi se ocupă de asemenea de administrarea şi întreţinerea Axei Nord-Sud (ce cuprinde aliniamentele stradale şi spaţiile verzi de pe bd. Nicolae Bălcescu, bd. Magheru şi bd. Lascăr Catargiu, spaţiile verzi de la Teatrul Naţional şi de la Piaţa Universităţii) şi a peste 35 de ali­niamente, peluze, scuaruri, jardiniere şi ansambluri în mai multe zone din Bucureşti. De asemenea, ALPAB are în administrare şi şase lacuri pe râul Colentina (Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei) şi patru lacuri interioare (Carol, Cişmigiu, Circului şi Tineretului). Admi­nistraţia se ocupă doar de spaţiile şi obiectivele care îi sunt încredinţate de Primăria Bucureştiului, răspunderea pentru alte parcuri, lacuri şi spaţii verzi revenind în sarcina directă a primăriilor de sector. Situaţia este dinamică, astfel că portofoliul ALPAB se poate extinde sau se poate reduce cu obiective.

„Bugetul ALPAB provine, în cea mai mare parte, de la Primăria Mu­nicipiului Bucureşti. O mică parte, care în 2022 a fost de 10%, reprezintă venituri proprii obţinute din închirierea unor spaţii şi obiective. În acest moment, pentru 2023 avem un buget pentru investiţii de 45 de milioane de lei, dintr-un buget total de aproxi­mativ 170 de mili­oane de lei de la Primăria Bucureştiului. Restul banilor, cei care nu merg către investiţii, sunt alocaţi pentru reparaţii şi întreţinerea spaţiilor verzi, plantări de arbori, mobilier urban, reparaţii ale unor locuri de joacă“, spune Corina Bega.

 

Unde merg banii?

Cum vor fi împăriţiţi cele 45 de milioane de lei? De pildă, în parcurile Cişmigiu, Herăstrău şi Carol se va face conservarea istorică a obiectivelor. Pentru aceste trei parcuri a fost iniţiat, în sistem online, procesul de consultare a populaţiei cu privire la documentaţiile de urbanism.

Primăria Capitalei a anunţat anul trecut că, prin ALPAB, va reabilita şi restaura Parcul Carol cu un buget de aproape 50 de milioane de lei, dar extins pe trei ani. Astfel, se va lucra la revita­lizarea şi refacerea fondului dendrologic şi a spaţiilor verzi, reabilitarea aleilor, a podurilor, a scărilor din interiorul parcului, dar şi la consolidarea malurilor, lacurilor şi reabilitarea debarcaderului. De asemenea, vor fi reabilitate instalaţiile şi reţelele de iluminat public şi monumental, terenul de sport, locurile de joacă şi va fi înlocuit mobilierul urban.

În ceea ce priveşte Parcul Cişmigiu, neîngrijit şi lăsat în paragină în ultimii ani, acolo peisagiştii spun că este nevoie de curăţarea aleilor, toaletarea arborilor şi buna administrare a spaţiilor conexe din parc pentru a reda strălucirea acestei grădini urbane.

Herăstrău în mod special are nevoie de eficientizarea sistemului de iluminat public, de realizarea apărărilor de mal, de repararea aleilor, spune Corina Bega, aşa că pentru aceste obiective vor fi alocaţi bani. De asemenea, pe Bulevardul Regina Elisabeta, care porneşte de la Universitate, ar urma să fie plantaţi arbori şi să fie montaţi stâlpi care să descurajeze parcarea maşinilor.

„Întreţinerea spaţiilor verzi este un proces de durată, care necesită timp. Nicio schimbare nu este vizibilă imediat. Primele intervenţii le facem în spaţiile centrale şi cu trafic foarte mare.“

 

Se caută specialişti

În organigrama ALPAB există 301 angajaţi, însă ocupate sunt 270 de locuri. Autoritatea are nevoie de mai mulţi specialişti, spune directorul general, acesta fiind un obiectiv la care se lucrează, mai ales că ALPAB mai are în vedere să dezvolte şi alte zone verzi.

„Avem nevoie să atragem mai mulţi specialişti care să ne ajute să îngrijim patrimoniul natural. Căutăm permanent spaţii care ar putea fi transformate în parcuri. Primăria Bucureşti ne-a alocat, de exemplu, un parc lângă Bucureşti Mall, pe care se află acum terenuri de sport, şi ne gândim cum putem face şi acolo un parc. De asemenea, lucrăm cu Asociaţia Parcul Văcăreşti pentru a realiza armonizarea verde-albastră, dintre spaţii verzi şi apă. Ne gândim să lansăm şi concursuri pentru amenajări peisagistice, aşa cum s-a întâmplat în sectorul 6, cu Lacul Morii.“

Corina Bega mai spune că se lucrează şi la amenajarea parcului din faţa Teatrului Naţional Bucureşti, unde se repară aleile şi se schimbă mobilierul urban, totul urmând să fie gata în această primăvară.

„Tot ce ne propunem în următoarea perioadă este să investim ca să schimbăm starea parcurilor şi a spaţiilor verzi. În 2023, bucureştenii vor vedea schimbări semnificative în parcurile administrate de noi. Ne propunem să asfaltăm alei, să consolidăm maluri, să montăm bănci noi şi coşuri de gunoi mai mari, în Cişmigiu vom umple din nou lacul principal şi se va circula pe Podul Mare, a cărui restaurare se va finaliza cel mai probabil în luna martie. Este foarte multă treabă de făcut“, promite Corina Bega.

Potrivit datelor ALPAB, dacă în 1989 Bucureştiul avea o suprafaţă de 16,79 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în 2006 media a ajuns la 9,67 de metri pătraţi. Date mai recente ale ALPAB nu există, Bucureştiul neavând un registru al spaţiilor verzi, dar ţinând cont de dezvoltarea imobiliară a oraşului şi de supraaglomerarea lui, media a scăzut dramatic în ultimii ani. Statisticile europene indică însă o medie mai recentă de 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde aferenţi fiecărui bucureştean.

„Ne dorim să dezvoltăm un program anual de management al spaţiilor verzi şi să creştem considerabil aspectul spaţiilor verzi din Bucureşti.“

Corina Bega mai evidenţiază, citând datele Greenpeace, că, în 2012, Viena avea o suprafaţă de 120 de metri pătraţi de spaţiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100 mp) şi Stockholm (86 mp). Capitale mai mari decât Bucureştiul aveau şi ele mai mult spaţiu verde, printre ele regăsindu-se Londra, cu 27 de metri pătraţi pe cap de locuitor, Berlin ñ cu 38 mp, şi Roma ñ cu 45 mp.

 

Cine este Corina Simona Bega?

Numită în iunie 2022 în funcţia de director general al ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti), Corina Simona Bega are o experienţă de peste 30 de ani în companii, fiind în trecut manager la producătorul de ţigarete Philip Morris România, funcţie din care a condus departamente din România, Serbia, Elveţia şi Israel. După Philip Morris, s-a ocupat de firma proprie Leadscipline, care are ca obiect de activitate creşterea eficienţei organizaţiilor, în prezent fiind şi mentor de business. Înainte de numirea la ALPAB, Corina Bega a preluat, în 2021, conducerea Companiei Municipale Agrement, tot din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, la fel ca ALPAB. Potrivit profilului său de LinkedIn, Corina Bega este absolventă de Economie la Universitatea „Bogdan Vodă“ din Cluj-Napoca.

 

Ce PARCURI administrează ALPAB?

Parcul Ateneului Român

Parcul Bordei

Parcul Carol – parc istoric

Parcul Centenarului – în proces de amenajare

Parcul Circul de Stat

Parcul Cişmigiu – parc istoric

Parcul Floreasca

Parcul Izvor

Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău) – parc istoric

Parcul Sala Palatului

Parcul Tineretului

Parcul Unirii

Parcul Verdi

Sursa: ALPAB

 

 

 

 

Ce LACURI administrează ALPAB?

Lacul Băneasa

Lacul Carol

Lacul Circului

Lacul Cişmigiu

Lacul Floreasca

Lacul Griviţa

Lacul Herăstrău

Lacul Străuleşti

Lacul Tei

Lacul Tineretului

Sursa: ALPAB