Pagina verde. Interviu Andrei Corlan, comisar general la Garda Naţională de Mediu: „Dacă legislaţia privind emiterea autorizaţiilor de mediu ar fi înăsprită şi importurile de deşeuri ar fi reglementate, am putea rezolva o mare parte din problemele de mediu din România“

♦ Andrei Corlan spune că, prin controale intensificate, numărul de firme care declară că fac reciclare şi care importă deşeuri a scăzut de la 1.000 la 101, semn că multiplicarea filtrelor prin care trebuie să treacă i-a descurajat pe mulţi dintre aşa-zişii reciclatori ♦ Pentru a clarifica atribuţiile pe care le au angajaţii în fruntea cărora se află, Andrei Corlan spune că şi-a propus ca, în mandatul său, să elaboreze Statutul comisarului de mediu, pe lângă planul de a combate infracţiunile de mediu prin modificări legislative ♦ Garda Naţională de Mediu este o instituţie finanţată integral de Ministerul Mediului, cu un buget de circa 110 mil. lei pentru anul 2023. Din această sumă, 90 mil. lei au fost alocate pentru cheltuielile de personal, care includ salarii şi deplasări în scopul controalelor.

Reglementarea importurilor de deşeuri şi înăsprirea condiţiilor de acordare a autorizaţiilor de mediu sunt principalele două măsuri pe care Andrei Corlan, comisar general la Garda Naţională de Mediu le vede esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în România.

Una dintre problemele majore care afectează mediul în România este transportul transfrontalier de deşeuri, spune Andrei Corlan.

„Problema este că se aduc deşeuri nereciclabile mascate ca fiind reciclabile sau produse second hand, deoarece în România costul de eliminare a lor la groapă este de câteva ori mai mic decât în alte state. Aceste deşeuri ajung pe cursurile de apă, iar apoi statul român plăteşte pentru a face ecologizare. Se întâmplă cu materialele textile, cu anvelope, cu vehicule scoase din uz, cu deşeurile de electrice şi electronice“, a spus comisarul general al Gărzii de Mediu într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

Firmele care fac import de deşeuri au obligaţia de a fi înscrise într-o platformă, ROAFM, unde să precizeze cantitatea pe care o transportă şi să introducă transportul cu minimum 24 de ore înainte de a avea loc. Andrei Corlan spune că, prin controale intensificate, numărul de firme care declară că fac reciclare şi care importă deşeuri a scăzut de la 1.000 la 101, semn că multiplicarea filtrelor prin care trebuie să treacă i-a descurajat pe mulţi dintre aşa-zişii reciclatori.

„Nereglementarea importului de deşeuri marcate ca produse second hand este o mare problemă. Acum nu verifică nimeni dacă o persoană sau o firmă care declară că face reciclare sau valorificare deţine într-adevăr şi tehnologia şi echipamentele necesare în acest scop. Dacă legislaţia privind emiterea autorizaţiilor de mediu ar fi înăsprită, am avea mai puţini reciclatori pe piaţa deşeurilor. De asemenea, dacă şi importurile de deşeuri ar fi reglementate, am putea rezolva o mare parte din problemele de mediu din România.“

Andrei Corlan spune că a mers cu această propunere la ministrul mediului, care a promis că se va ocupa de măsurile necesare pentru a înăspri condiţiile din acest domeniu de activitate, introducându-se în autorizaţii liste cu dotările tehnice obligatorii pentru ca titularul să poată procesa materialele pe care le deţine.

De altfel, modul în care sunt gestionate deşeurile este o problemă majoră cu privire la mediu. Potrivit comisarului general de la Garda de Mediu, în România există în acest moment 48 de depozite de deşeuri, toate având scopul de a prelua deşeurile eliminabile. Acolo ajung însă şi foarte mari cantităţi de deşeuri care ar putea fi reciclate. Pentru Bucureşti, în prezent există un singur depozit de deşeuri, situat la Vidra, judeţul Ilfov, după ce depozitele de la Glina-Popeşti Leordeni şi Chiajna-Rudeni au fost închise.

„În Bucureşti, în anul 2022, s-au reciclat prin primării 16% din cantitatea totală de deşeuri generate, în condiţiile în care obiectivul stabilit prin lege este de 55%. La nivel naţional, rezultatul este de 11,5%, obiectivul global de valorificare fiind de 65%. Educaţia ecologică este la un nivel incipient în România. Este totuşi un plus faptul că, în Strategia Naţională a Educaţiei, a fost inclusă protecţia mediului. Cea mai bună protecţie este inocularea într-o minte tânără a principiului de grijă faţă de mediu“, mai spune Andrei Corlan.

La nivelul Gărzii de Mediu, o problemă stringentă este cea a deficitului de personal.

„Avem specialişti, dar forţa de muncă este îmbătrânită. Dorinţa mea este să avem minimum zece echipe în punctele de trecere a frontierei, cu câte doi oameni per echipă.“

În prezent, în statutul Gărzii Naţionale de Mediu există prevăzute 809 posturi, care includ comisarii şi direcţiile de suport. În realitate, sunt ocupate 745 de posturi, dintre care 525 reprezintă comisari. Cu mai mulţi ani în urmă, numărul de comisari era în jurul a 600.

„Comisarii controlează instituţiile care trebuie să aprobe planurile de mediu cu privire la poluare şi biodiversitate şi le sancţionează, având totodată atribuţii şi asupra persoanelor fizice şi juridice. Dacă, de exemplu, vedem un munte gunoaie pe un câmp, fără ca autorul să fie în preajmă, Garda de Mediu face controale la primăria pe raza căreia se află terenul şi aplică sancţiuni instituţiei, în lipsa făptuitorului.“

Una dintre nemulţumirile de la nivelul Gărzii de Mediu este faptul că cetăţenii nu înţeleg tot timpul că instituţia acţionează ca organ de inspecţie şi de control, nu de intervenţie, astfel că, de pildă, atunci când cineva vede un munte de gunoaie care ard pe un câmp, primul apel ar trebui să fie la pompieri, şi nu la Garda de Mediu, aşa cum se întâmplă uneori. Doar apoi comisarii Gărzii de Mediu pot interveni pentru a elucida cazul. Situaţii de acest tip, spune Andrei Corlan, sunt tot mai frecvente, punând presiune pe activitatea zilnică a instituţiei. Pentru a clarifica atribuţiile pe care le au angajaţii în fruntea cărora se află, Andrei Corlan spune că şi-a propus ca, în mandatul său, să elaboreze Statutul comisarului de mediu, pe lângă planul de a combate infracţiunile de mediu prin modificări legislative.

Garda Naţională de Mediu este o instituţie finanţată integral de Ministerul Mediului, cu un buget de circa 110 milioane de lei pentru anul 2023. Din această sumă, 90 de milioane de lei au fost alocate pentru cheltuielile de personal, care includ salarii şi deplasări în scopul controalelor.

 

Cine este Andrei Corlan?

Ocupant al actualei funcţii, de comisar general la Garda Naţională de Mediu, din mai 2022, Andrei Corlan a fost anterior secretar de stat în Ministerul Mediului, în perioada august 2021-martie 2022. În cadrul Gărzii de Mediu, el a mai lucrat în perioada iulie 2009-martie 2020 şi martie-iulie 2021 pe funcţia de comisar, iar în perioada martie 2020-martie 2021 în funcţia de consilier personal al comisarului general. În trecut, Andrei Corlan a mai fost inspector pentru protecţia mediului în cadrul Primăriei Sectorului 3 din Bucureşti, ocupându-se pentru o perioadă şi de serviciile de comunicare pentru aceeaşi administraţie.