Pagina verde. Experienţe de călător cu trenul în România: „Când ajungi noaptea în Topliţa, impiegatul de serviciu te aşteaptă cu lanterna. Totul este la fel ca acum 15 ani, când m-am mutat din oraş“

♦ „Pentru modernizarea staţiilor CF (de cale ferată - n. red.) s-a alocat de la bugetul de stat suma de 6,947 milioane de lei, iar până în prezent au fost aprobate documentaţiile tehnico-economice pentru 21 de staţii din totalul de 47“, au transmis reprezentanţii Serviciului Comunicare Mass-Media din cadrul CFR într-un răspuns la o solicitare a ZF ♦ Transportul feroviar este un transport „verde“, considerat strategic în Uniunea Europeană şi pentru care ţările civilizate au prioritizat investiţiile. Este nevoie de bani pentru dezvoltarea căilor ferate şi a parcului de locomotive şi vagoane, dar şi pentru renovarea gărilor, care nu de puţine ori se dovedesc a fi respingătoare încă de la intrare.

Aproape 7 milioane de lei – atât reprezintă bugetul alocat de stat în 2023 pentru studiile de fezabilitate în vederea modernizării a 47 din cele 385 de gări şi 511 halte existente în România. În vremuri în care tranziţia la o economie verde – ceea ce include şi transportul sustenabil – este pe buzele tuturor, fie ei actori privaţi sau autorităţi, infrastructura feroviară a României are de reparat găuri peste tot – de la şinele de cale ferată la trenuri şi gări.

„Când ajungi noaptea în Topliţa, judeţul Harghita (şi dacă vii din Bucu­reşti, după un drum de şase ore, proba­bili­tatea este destul de mare să se în­tâmple aşa), impiegatul de serviciu te aşteaptă cu lanterna. Peronul este insu­ficient de lung pentru lungimea trenului şi chiar şi acolo unde este, e ca şi cum n-ar fi. Lanterna prinde bine fiindcă oricum lumină nu prea este în gară“, spune Ioana, o călătoare de ocazie cu trenul.

Ca să-ţi iei o sticlă de apă, de exemplu, în gara din Topliţa trebuie să mergi câteva sute de metri, iar de toaletă ar fi mai bine să nu ai nevoie, pentru că n-o să găseşti. Într-un astfel de peisaj, nici tehnologia nu se integrează prea bine.

„Casieriţele sunt încă reticente când vine vorba de plata cu cardul, iar tabele de marcaj electronic nu există. Soneria care anunţă venirea trenului este în aceeaşi notă cu felul în care arată gara: învechită, înfundată, blocată în timp. Totul este la fel ca acum 15 ani, când m-am mutat din oraş“, continuă Ioana.

Nemulţumirile nu sunt singulare, problemele fiind vizibile atât în gările mici şi în halte, cât şi în cele care deservesc oraşe mari, inclusiv Bucureştiul. În cele mai multe cazuri, călătorilor le este chiar frică să tranziteze asemenea gări, unde pericolele pare că pândesc la fiecare colţ. „Gara Ceamurlia de Jos, satul bunicilor mei, din judeţul Tulcea, era o gară foarte frumoasă. Mi-o amintesc de când eram copil şi mergeam la bunici cu trenul. Era o clădire istorică superbă, acum nici bilete nu mai poţi cumpăra de acolo“, spune cu amărăciune Mirabela. Astfel de gări care se dărâmă văzând cu ochii au devenit deja o normă, nu doar o excepţie.

„La momentul actual, CNCF CFR SA are în pregătire, în diferite etape de implementare, studiile de fezabilitate pentru modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată finanţate din fonduri externe nerambursabile POIM 2014-2020, gestionate la nivelul sucursalelor regionale ale companiei“, au transmis reprezentanţii Serviciului Comunicare Mass-Media din cadrul CFR într-un răspuns la o solicitare a ZF.

Printre cele 47 de staţii se numără şi gara din Adjud, un oraş cu 16.000 de locuitori din judeţul Vrancea, cândva nod de cale ferată. Gara din acest oraş vrâncean arată azi deplorabil, devenind mai degrabă „casă“ pentru oameni ai străzii decât loc de tranzit pentru călători.

„Pentru modernizarea staţiilor CF (de cale ferată - n. red.) s-a alocat de la bugetul de stat suma de 6,947 milioane de lei, iar până în prezent au fost aprobate documentaţiile tehnico-economice pentru 21 de staţii din totalul de 47.“

În prezent, CFR SA are în derulare lucrări de reabilitare a tronsoanelor de cale ferată km 614 – Simeria şi Braşov – Sighişoara, în cadrul cărora sunt prevă­zute şi lucrări în staţiile aflate pe acestea.

„Menţionăm faptul că, după finali­zarea etapei de proiectare, vor demara lucrări şi pe tronsoanele CF Caransebeş – Timişoara – Arad, respectiv Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, inclusiv în staţiile de pe traseu, conform documentaţiilor tehnice aprobate.“

„De asemenea, este important de precizat faptul că toate proiectele de reabilitare a liniilor CF pe care CFR SA le are în pregătire vor avea incluse în cadrul documentaţiilor tehnic lucrări de modernizare/reabilitare în staţiile de cale ferată.“

La începutul acestui an, CFR SA a anunţat lansarea licitaţiei pentru o primă etapă a modernizării Gării de Nord, proiect în valoare de 471,1 milioane de lei (circa 95 mil. euro) din fonduri europene prin Programul Operaţional Transport (POT). Această primă etapă prevede consolidarea faţadelor, acoperişuri, instalaţii şi amenajarea spaţiilor publice din cele trei corpuri ale clădirii.

„Proiectul a fost împărţit în trei faze. Studiul de fezabilitate aferent Fazei I (consolidare faţade, instalaţii, acoperiş şi finisaje spaţii publice zona Corp A (clădirea Bulevardul Dinicu Golescu) plus Corp B (casele de bilete cls. 2, C. Griviţei), a fost finalizat, iar prin HG nr. 1601/28.12.2022 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii.

În prezent, proiectul se află în etapa de achiziţie pentru proiectare şi execuţie lucrări, cu termen de deschidere a ofertelor în data de 08.05.2023.“

Studiile de fezabilitate pentru Faza II şi III sunt în derulare, adaugă reprezentanţii CFR, iar bugetul alocat în anul 2023 pentru studiile de fezabilitate este de 5,9 milioane de lei.

Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al României, ar urma să fie astfel transformată în punct multimodal cu o componentă comercială. Proiectarea şi execuţia lucrărilor ar urma să dureze 55 luni (9 luni proiectare şi 46 de luni execuţie).

„Totodată, precizăm faptul că, anual, la nivelul Sucursalelor Regionale CF 1 – 8 (Bucureşti, Craiova, Iaşi, Timişoara, Cluj, Braşov, Galaţi şi Constanţa) se încheie contracte pentru lucrări de intervenţii accidentale la construcţii şi instalaţii aferente (finanţare din fonduri proprii), în baza cărora se execută, funcţie de necesităţi, inclusiv lucrări de întreţinere şi reparaţii în staţiile/haltele de pe raza regionalelor respective.“

Transportul feroviar este un transport „verde“, considerat strategic în Uniunea Europeană şi pentru care ţările civilizate au prioritizat investiţiile. Este nevoie de bani pentru dezvoltarea căilor ferate şi a parcului de locomotive şi vagoane, dar şi pentru renovarea gărilor, care nu de puţine ori se dovedesc a fi respingătoare încă de la intrare.

Oameni ai străzii care dorm lângă casele de bilete, mirosuri greu de suportat, pardoseli murdare, sparte, tabele nefuncţionale, vagoane însemnate cu graffiti, banchete şi mese lipicioase, coşuri de gunoi rupte, ferestre prin care pur şi simplu nu poţi să vezi sunt elemente familiare oricui a călătorit în ultimii ani cu trenul în România.

Cu o reţea de gări mai primitoare, transportul feroviar, „verde“ aşa cum este, ar putea fi un as în mânecă în tranziţia la economia circulară, care a devenit un deziderat al zilelor noastre. Ar mai rămâne de îmbunătăţit şi reţeaua de căi ferate, o problemă care bate pasul pe loc.

 

Care sunt cele 47 de staţii de cale ferată care vor fi modernizate şi reabilitate din fonduri externe nerambursabile POIM 2014-2020

Satu Mare, Baia Mare, Jibou, Dej Călători, Beclean pe Someş, Valea lui Mihai, Carei, Salonta, Miercurea Ciuc, Făgăraş, Sebeş Alba, Gheorghieni, Reghin, Aiud, Teiuş, Războieni, Târgovişte, Ploieşti Vest, Sinaia, Buşteni, Videle, Titu, Târgu-Jiu, Alexandria, Caracal, Filiaşi, Roşiori Nord, Piatra Olt, Băile Herculane, Petroşani, Orşova, Suceava Nord, Paşcani, Vatra Dornei Băi, Vereşti, Dolhasca, Gura Humorului, Râmnicu Sărat, Adjud, Comăneşti, Făurei, Tecuci, Mărăşeşti, Neptun hc (haltă călători), Costineşti Tabără, Ciulniţa, Mangalia.

Sursa: Serviciul Comunicare Mass-Media al CFR

 

 

Întârzierile sunt la ordinea zilei în gările din România, ceea ce face o călătorie cu trenul extrem de impredictibilă.

 

Gări precum cea din Ceamurlia de Jos, care se dărâmă văzând cu ochii au devenit deja o normă, nu doar o excepţie.