Pagina verde. De ce nu dispar tacâmurile, paharele şi paiele din plastic de unică folosinţă din magazine şi restaurante? „Avem o legislaţie, dar nu se respectă. Nimeni nu controlează şi nu aplică amenzi“

♦ Parlamentul European a adoptat în 2019 o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosinţă, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului ♦ În legislaţia naţională, prevederile directivei europene au fost transpuse în Ordonanţa nr. 6 din 25 august 2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Potrivit acesteia, nerespectarea prevederilor se sancţionează cu amenzi care pleacă de la 3.000 şi pot ajunge la 40.000 de lei.

La mall, în cafenele, la chioşcurile din parcuri şi grădina botanică, tacâmurile şi paharele dein plastic de unică folosinţă încă nu dispar din dulapurile  şi de pe rafturile comercianţilor, care în continuare le oferă clienţilor, deşi legislaţia le interzice.

„Capace şi paie din plastic găsiţi pe raftul acela din colţ. Dacă încă mai avem? Da, mai avem, de ce întrebaţi?“, întreabă confuz un barista de la o cafenea din Timişoara. Şi la comenzile plasate prin intermediul aplicaţiilor situaţia este similară, mâncarea venind adesea însoţită de tacâmuri din plastic. Uneori, este menţionat pe ele că sunt biodegradabile, fiind aşadar doar asemănătoare cu plasticul clasic. Alteori însă, nu.

„Avem o legislaţie, este funcţională, doar că nu se respectă. Teoretic, paiele şi tacâmurile din plastic sunt interzise, dar cu toate acestea se găsesc în continuare peste tot, în toate hipermarketurile, ca să nu mai spun că majoritatea locaţiilor încă folosesc paie din plastic de unică folosinţă, interzise din anul 2021. Nimeni nu controlează şi nu aplică amenzi“, remarca recent, la emisiunea online ZF Economia verde, Alexandru Pârvuleţ, un antreprenor care a pus bazele afacerii GoZero, prin care vrea să impulsioneze reutilizarea vaselor şi a tacâmurilor în restaurante, cafenele şi la evenimente, eliminând ambalajele de unică folosinţă.

Gabriel Bălăceanu este un alt antreprenor care a avut iniţiativa de a oferi o alternativă la paiele din plastic şi a creat Harpai, un brand de paie din hârtie, pe care le produce în judeţul Prahova.

„Clienţii pe care i-am avut noi au încercat să renunţe de tot la paiele de băut din plastic. Însă când mă uit în piaţă şi în restaurante, realizez că din ce în ce mai mult au început să apară paiele de băut din plastic, ceea ce e dureros în condiţiile în care avem şi o legislaţie care interzice folosirea lor, doar că din păcate nu se aplică. Sperăm să se aplice legislaţia“, spunea recent Gabriel Bălăceanu la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.

Harpai este unul dintre primii producători de paie din hârtie din Europa, în ultima perioadă începând să apară şi alte fabrici similare în regiune, în ţări ca Bulgaria şi Serbia.

Evopack este o altă companie locală care a creat alternative la ambalajele de unică folosinţă din plastic. „În momentul de faţă, cererea de ambalaje biodegradabile este mai mare la export decât în România. Însă avem în continuare cerere pentru tacâmurile de plastic şi din Italia, Austria sau Germania“, spunea Cosmin Vacariu, proprietarul fabricii Evopack din Piatra Neamţ, la conferinţa ZF „ESG is business“. 

 Legislaţia este mult prea permisivă, este el de părere, şi astfel companiile au găsit breşe prin care să nu o respecte.

„Sperăm că în viitor vor exista şi controale din partea statului cu privire la ambalajele şi tacâmurile utilizate în HoReCa şi în FMCG.“

Parlamentul European a adoptat în 2019 o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosinţă, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului. Regulile au intrat în vigoare pe 3 iulie 2021, presupunând eliminarea completă a paharelor, a tacâmurilor, a farfuriilor, a paielor din plastic de unică folosinţă. În aceeaşi categorie se înscriu şi beţişoarele de urechi, paiele/ beţele pentru agitat băuturi, beţele care se ataşează baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. În legislaţia naţională, prevederile directivei europene au fost transpuse în Ordonanţa nr. 6 din 25 august 2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Potrivit acesteia, nerespectarea prevederilor se sancţionează cu amenzi care pleacă de la 3.000 şi pot ajunge la 40.000 de lei.

În vreme ce unele companii s-au conformat, altele continuă să comercializeze produse neconforme. Totodată, alţi jucători aplică doar parţial reglementările.