Economia verde

În urma sesizărilor făcute de locuitorii din zona de nord, care spun că nu se pot odihni din cauza petrecerilor din restaurantele care funcţionează în Herăstrău, Poliţia Locală a dispus închiderea unor localuri.

Pagina verde. De ce au pătruns restaurantele şi cluburile în parcurile din Bucureşti? „Se mai întâmplă în alte ţări să fie unu-două restaurante, dar nu jumătate de parc. Nu e normal“

18.11.2023, 14:01 Autor: Alina-Elena Vasiliu

În urma sesizărilor făcute de locuitorii din zona de nord, care spun că nu se pot odihni din cauza petrecerilor din restaurantele care funcţionează în Herăstrău, Poliţia Locală a dispus închiderea unor localuri ♦ Dincolo de închideri şi redeschideri, de amenzi şi sancţiuni, cât de oportună este funcţionarea restaurantelor în parcuri?

„Bine aţi venit la Il Calcio! Locaţia este situată într-un cadru deosebit, înconjurat de o oază verdeaţă. Restaurantul este localizat pe pontonul lacului Herăstrău şi vă asigură o privelişte de neuitat.“

„Restaurantul Pescăruş este primul restaurant din Parcul Regele Mihai I din Bucureşti.“

„Restaurantul Dineş este situat în Parcul Carol din Bucureşti, lângă Arenele Romane, într-un cadru natural deosebit, înconjurat de o oază de linişte, prospeţime şi verdeaţă.“

„Aşezată într-un loc plin de verdeaţă, la poalele dealului din Parcul Tineretului, restaurantul Casa Oprescu te invită la ore de relaxare cu întreaga familie.“

Sunt descrierile câtorva dintre lo­calurile care funcţionează în parcurile din Bucureşti, însăşi poziţionarea lor fiind elementul de atracţie pe care mizează proprietarii pentru a-şi atrage clienţii.

 


În Bucureşti, parcul Herăstrău este deja celebru pentru numeroasele sale restaurante, devenind, de-a lungul anilor, o adevărată enclavă în mijlocul celor care totuşi merg în parc pentru spaţiul verde şi nu pentru gălăgie, muzică, aglomeraţie şi, uneori, miros de grătare.


 

Într-o lume ideală, asemenea businessuri nu ar putea funcţiona în parcuri, locuri create şi amenajate exact ca oaze de linişte, care aşa ar trebui să rămână, fără să deranjeze nici oamenii aflaţi la plimbare, nici locuitorii din împrejurimi.

În Bucureşti însă, parcul Herăstrău este deja celebru pentru numeroasele sale restaurante, devenind, de-a lungul anilor, o adevărată enclavă în mijlocul celor care totuşi merg în parc pentru spaţiul verde, şi nu pentru gălăgie, muzică, aglomeraţie şi, uneori, miros de grătare.

„În Herăstrău alerg şi nu pot să nu mă întreb de fiecare dată de ce trebuie să suportăm toate aceste terase şi cluburi, mai ales că ele funcţionează în majoritate ilegal. Este un abuz asupra cetăţenilor. Nu mai spun de poluarea fonică cu care se confruntă tot cartierul Domenii din cauza cluburilor din Herăstrău. Pur şi simplu aceste clădiri şi obiceiuri trebuie să dispară din parcuri. Cred că atitudinea noastră faţă de spaţiile verzi, faţă de parcuri, trebuie să fie centrată pe activităţi fizice, în aer liber, pe relaxare în natură, pe jocuri cu copiii, aşa cum e firesc. Atunci când eşti invadat din toate direcţiile de clădiri, muzică, mirosuri de mâncare, suflante pentru frunze şi terase peste tot, experienţa în parc devine o experienţă asemănătoare bâlciului“, spune Oana, o bucureşteancă al cărei obicei de a face jogging în Herăstrău a început să-i lase un gust amar.

Ziarul Financiar a transmis întrebări legate de măsurile luate pentru a ţine sub control modul în care restaurantele din parcuri afectează trecătorii şi locuitorii din zonă atât Primăriei Sectorului 1 (de care aparţine parcul Herăstrău), cât şi Primăriei Sectorului 4 (cu parcurile Tineretului şi Carol). Niciuna dintre cele două instituţii nu a răspuns solicitării ZF. Nici ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti) nu a răspuns întrebărilor legate de oportunitatea amplasării restaurantelor în parcuri.

În urma sesizărilor făcute de locuitorii din zona de nord, care spun că nu se pot odihni din cauza petrecerilor din restaurantele care funcţionează în Herăstrău, Poliţia Locală a dispus închiderea unor localuri.

„Din acest moment, Nuba, IT Cucina, Kayo, Funky Lounge, Bar 112 şi societăţile care operau sub denumirea Grădina Monteoru au activitatea suspendată pentru o perioadă de 30 de zile. În caz de neconformare, se vor aplica măsurile de confiscare a veniturilor realizate ilegal, pe perioada suspendării“, scriau reprezentanţii Poliţiei Locale Sector 1 într-o postare pe Facebook pe 9 octombrie 2023.

Motivul este tulburarea liniştii publice în intervalul orelor de odihnă, însă internauţii au comentat că, odată cu venirea sezonului rece, activitatea oricum era mai restrânsă în acele localuri, adevăratele probleme fiind resimţite vara, când petrecerile pare că nu se mai termină.

„Toate restaurantele care funcţionează în parcurile din sectorul 1 vor avea programul de activitate până la ora 23.00. După cum ştiţi, am avut multe plângeri din cauza muzicii date la maxim în parcul Herăstrău de patronii unor aşa-zise cluburi de fiţe. Câţiva dintre aceşti afacerişti, care au sprijin politic tocmai în Guvernul României şi plătesc chirie unor firme controlate din Panama, s-au crezut stăpâni pe parcurile noastre. Pentru că au ignorat ani la rând nevoia de linişte a comunităţii locale, crezând că nu li se poate întâmpla nimic, o să-i oblig eu să respecte legea şi bunul-simţ“, scria, tot pe Facebook şi tot pe 27 octombrie, Clotilde Armand, primarul de la sectorul 1.

Ea a explicat că a solicitat ca toate autorizaţiile de funcţionare pentru unităţile comerciale cu activitate de restaurant în parcuri să se elibereze cu program de funcţionare ce nu poate depăşi intervalul orar cuprins între orele 07.00- 23.00.

„Am mai solicitat funcţionarilor să nu mai emită autorizaţii de funcţionare în interiorul parcurilor pentru unităţile comerciale şi de prestări servicii care prin natura activităţii acestora pot crea riscuri pentru sănătatea populaţiei sau disconfort comunităţii prin producerea de zgomot, vibraţii, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc.“

Însă dincolo de închideri şi redeschideri, de amenzi şi sancţiuni, cât de oportună este funcţionarea restaurantelor în parcuri?

„Se întâmplă şi în alte ţări să fie câte un restaurant-două în parc, dar nu jumătate de parc plin cu localuri. Cluburile sunt clar excluse, nu am văzut nicăieri altundeva. Ce se întâmplă în parcurile noastre nu e normal, nu ar trebui să fie atât de mult restaurante, nu ar trebui să fie unul lângă altul şi să obstrucţioneze vederea, aşa cum se întâmplă acum, când uneori nu poţi vedea lacul din cauza construcţiilor şi a teraselor“, spune Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.

Elena Lucaci este preşedintele asociaţiei „Părinţi de cireşari“ şi coordonatorul grupului civic Piaţa Domenii. Deranjată de haosul produs de restaurantele din Herăstrău, a ales să aibă iniţiativă.

„Am început să mă implic doar în Parcul Herăstrău, fiind cel mai aproape parc de cartierul Piaţa Domenii, unde locuiesc. Totul a început în februarie 2021, când a demarat construcţia unei cafenele noi pe Bulevardul Aviatorilor. Curând, panouri de construcţie au apărut peste tot, inclusiv cu autorizaţii ilegale de la Primăria Generală. A devenit o modă să transformi toaletele publice în baruri şi să te trezeşti cu tot felul de chinezării la fiecare colţ de alee. E clar că e prea mult. De aceea, m-am documentat despre ce se poate şi ce nu se poate construi într-un parc care este şi monument istoric. Se pare că multe construcţii nu ar avea ce căuta acolo“, spune Elena Lucaci.

Ea invocă de asemenea problema zgomotului, arătând că, potrivit legislaţiei, în parcuri, restaurantele pot funcţiona doar ca excepţie până la ora 23:00.

„Administraţia care astăzi suspendă activitatea după nenumărate plângeri este aceeaşi care, la începutul anului, a autorizat să funcţioneze până la ora 5 dimineaţa aceste cluburi.†Avem atât de puţine spaţii verzi în Bucureşti şi ne batem joc de ele pentru profit“, mai spune Elena Lucaci.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank