Pagina verde. Cum vrea Ministerul Mediului să crească nivelul calităţii aerului: puncte noi de măsurare a noxelor, plantarea de arbori în vecinătatea marilor oraşe, încurajarea deplasării cu bicicleta

♦ Între timp însă, infrastructura actuală nu ţine pasul cu nivelul de poluare, adesea aparatura dedicată măsurării noxelor fiind ea însăşi deficitară. În vara anului 2023, şapte din cele opt staţii care monitorizează - teoretic - cât de poluat este aerul din Bucureşti nu funcţionau de mai multe luni ♦ Pe 13 februarie 2024, doar una dintre cele opt staţii raporta „date lipsă“, potrivit hărţii disponibile pe platforma www.calitateaer.ro.

Elaborarea unei strategii privind calitatea aerului se numără printre priorităţile strategice ale Ministerului Mediului, după cum se arată în proiectul de buget propus pe finalul anului 2023.

Astfel, se ia în calcul „elaborarea şi imple­mentarea unei Strategii Naţionale de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului care va stabili un echilibru stabil şi durabil între nevoia ro­mâ­nilor de a avea un aer mai curat şi exigenţele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României şi la creşterea perspectivelor de viaţă pentru noi toţi. De asemenea, Strategia Guvernului va avea un impact puternic asupra filosofiei de dezvoltare a marilor oraşe, care au o amprentă semnificativă de carbon. Astfel, vor fi dezvoltate protocoale de colaborare cu administraţiile publice locale care să încura­jeze primăriile municipiilor şi marilor oraşe din România să facă o trecere graduală şi sustenabilă către transport public bazat pe energie electrică“, se arată în documentul citat.

În vederea elaborării şi a implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului ar urma să fie luate măsuri privind dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) prin restructurarea/ reconfigurarea şi prin instalarea unor puncte noi de măsurare utilizând diferite surse de finanţare (Fondul de Mediu, fonduri europene etc.); dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului; dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer şi altele.

„Reducerea emisiilor de elemente poluante în atmosferă va presupune un set de măsuri legislative care să încurajeze marii poluatori să adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, în conformitate cu legislaţia europeană.“

Monitorizarea reducerii noxelor din atmosferă, plantarea de arbori în vecinătatea marilor oraşe, încurajarea deplasării cu bicicleta şi achiziţionarea de infrastructură electrică de transport în comun sunt alte măsuri prevăzute în planurile guvernului.

Între timp însă, infrastructura actuală nu ţine pasul cu nivelul de poluare, adesea aparatura dedicată măsurării noxelor fiind ea însăşi deficitară. În vara anului 2023, şapte din cele opt staţii care monitorizează - teoretic - cât de poluat este aerul din Bucureşti nu funcţionau de mai multe luni, iar în consecinţă lipsa datelor a adus României la începutul lunii iunie 2023 un avertisment din partea Comisiei Europene. Pe 13 februarie 2024, doar una dintre cele opt staţii raporta „date lipsă“, potrivit hărţii disponibile pe platforma www.calitateaer.ro, creată de Ministerul Mediului pentru a transmite datele din monitorizarea celor peste 100 de staţii din reţeaua naţională.

În total, în Bucureşti există opt puncte principale, staţii care măsoară calitatea aerului. Acestora li se adaugă analizoarele, însă staţiile au echipamente pentru monitorizarea majorităţii poluanţilor şi sunt mult mai bine echipate.