Pagina verde. Ce fac IMM-urile ca să devină „verzi“? „Nu trebuie să fie doar un lucru de marketing, ci poate să fie chiar un mod de viaţă“

♦ Mai bine de trei sferturi din forţa de muncă locală este angajată în companiile de tip IMM, adică firme cu o cifră de afaceri de cel mult 50 de milioane de euro şi 249 de angajaţi ♦ IMM-urile realizează 45% din cifra de afaceri totală din economie şi adună cele mai multe firme, precum şi cel mai mare număr de angajaţi ♦ Iniţiativele venite din acest segment de companii pot reprezenta aşadar un imbold extrem de important pentru direcţia în care se îndreaptă economia verde în România, puterea exemplului fiind covârşitoare în aceste condiţii.

Cafenea, producător de textile, producător de alimente sau tipografie – indiferent de natura businessului, întreprinderile mici şi mijlocii se declară preocupate de ce pot face pentru ca impactul lor asupra mediului să fie cât mai mic. Schimbările pornesc de la cele mai mărunte alegeri şi culminează cu cele mai importante decizii de business, un aspect la care ar merita să fie atente şi marile companii, care, uneori, defilează cu bugete mari de investiţii pentru sustenabilitate, în vreme ce, intern, la nivelul micilor opţiuni de zi cu zi, par să se dezică de acest principiu.

„Demersul nostru către verde a început cu mult timp înainte ca acesta să fie un curent cunoscut. În urmă cu peste doisprezece ani, ne-am făcut o autoevaluare şi am încercat să contribuim cât de mult se poate la a deveni şi noi şi a-i ajuta şi pe partenerii noştri să devină mai verzi. Verde nu trebuie să fie doar un lucru de marketing, ci poate să fie chiar un mod de viaţă“, a spus Lidia Faţi, fondatoarea distribuitorului de produse de papetărie Dacris, la videoconferinţa Economia verde „Going green: IMM-urile - în cursa către sustenabilitate“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Jumătate dintre articolele de papetărie pe care le vinde Dacris sunt sustenabile în sine, prin modul în care au fost produse, iar 75% sunt reciclabile, putând continua circuitul de reciclare.

„Pentru un start-up este foarte greu să obţină creditele necesare pentru a susţine achiziţii mari. Noi am accesat un credit, dar suntem un start-up verde şi de aceea am reuşit“, a spus Oana Opriş, fondatoa­rea brandului de textile de casă Genuin, cu pro­duse confecţionate din in.

Brandul Genuin a fost fondat în Braşov de Oana şi Lucian Opriş, Cristina şi Nicolae Mihai, fiind aşadar o afacere de familie. Ei spuneau recent că au în vedere şi instalarea unor panouri fotovoltaice şi investiţia în maşini electrice pentru livrări şi montaje.

„Când am început businessul, în urmă cu 12-13 ani, în activitatea de distribuţie şi producţie de produse bio nu se vorbea despre toate aceste lucruri. Am făcut-o mai mult intuitiv, dintr-o dorinţă de a merge pe un curent nou cu care eram pe aceeaşi frecvenţă, în special pe partea de alimente“, a spus Emanuel Popa, cofondatorul companiei Pronat, care distribuie şi produce sub brand propriu alimente şi cosmetice bio.

Businessul Pronat are astăzi în portofoliu în jur de 3.000 de articole, dintre care 450 sunt puse pe piaţă sub eticheta Pronat. Pe lângă distribuţie, compania are şi activitate de procesare şi ambalare de produse sub brandul propriu, Pronat.

Şi proprietarii de cafenele – o nişă care ia tot mai multă amploare – caută să fie sustenabili, deşi nu este totdeauna uşor.

„La colectarea selectivă avem o problemă – avem containere speciale şi chemăm colectorii să ridice deşeurile, dar constatăm că în containere deşeurile sunt amestecate, caz în care colegii trebuie să selecteze gunoiul. Nu este nici timp şi nu este nici igienic ca un angajat să facă lucrul acesta. Cred că trebuie instituite amenzi care să corecteze această practică“, a spus Bogdan Georgescu, fondatorul cafenelelor de specialitate MABO din Bucureşti.

Tabloul economiei locale arată că mai bine de trei sferturi din forţa de muncă locală este angajată în companiile de tip IMM, adică firme cu o cifră de afaceri de cel mult 50 de milioane de euro şi 249 de angajaţi. IMM-urile realizează 45% din cifra de afaceri totală din economie, însă acest sector al economiei adună cele mai multe firme, precum şi cel mai mare număr de angajaţi.

Iniţiativele venite din acest segment de companii pot reprezenta aşadar un imbold extrem de important pentru direcţia în care se îndreaptă economia verde în România, puterea exemplului fiind covârşitoare în aceste condiţii.

În 2022, în România existau 811.000 de IMM-uri, adică microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, care au adunat 2,5 milioane de angajaţi, din totalul de aproape 3,9 milioane. Circa 62% din profitul net raportat în întreaga economie anul trecut a aparţinut IMM-urilor.

 

Soluţii propuse şi implementate de IMM-uri pentru a fi sustenabile

► Dacris, distribuitor de papetărie: „Sortăm şi colectăm toate deşeurile. Toate deşeurile de hârtie le predăm la reciclare. Colectăm deşeurile de hârtie şi toner de la clienţi. Avem alternative eco la o mare parte din produse. Am instalat panouri fotovoltaice şi pompe de căldură la tipografia noastră din Constanţa“.

 

► Pronat, distribuitor şi producător de alimente şi cosmetice bio: „Printăm tot ce avem nevoie pe hârtie reciclată şi tipărim hârtia întotdeauna pe ambele feţe. Colectăm selectiv plasticul, hârtia, metalul. Niciodată nu aruncăm deşeurile menajere la grămadă, avem un loc de compost în spatele unităţii. Zaţul de cafea îl folosim la plante. Angajaţilor care vor să arunce din casă un obiect electrocasnic vechi le oferim posibilitatea de a-l aduce la sediu, pentru ca ulterior să organizăm transportul acestuia către reciclare“.

 

► MABO, cafenea de specialitate: „Avem recipiente unde totul se colectează selectiv la nivel intern, dar în ceea ce priveşte recipientele pentru clienţi, constatăm că acolo deşeurile sunt amestecate, astfel că trebuie selectate. Cumpărăm pahare de carton pentru cafeaua to go, unele dintre cele mai scumpe din piaţă.

Pungile în care se stochează cafeaua către parteneri sunt din plastic reciclabil, biodegradabil“.

 

► Genuin, producător de textile: „Folosim în produsele noastre doar in european, care este certificat şi care a fost recoltat sustenabil – adică nu a fost pe plantaţii cu irigaţii şi nu au fost folosite pesticide. Am decis să folosim resturile de textile care ne rămân din producţie şi să le reciclăm într-un puf cu care vom umple perne decorative. Folosim doar ambalaje care se pot recicla sau reutiliza“.