Pagina verde. Ce arată Strategia „România Neutră 2050“ pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră? „Vor fi create peste 100.000 de noi locuri de muncă verzi până în anul 2050“

♦ Majoritatea noilor locuri de muncă verzi directe (aproximativ 35.000 până în 2050, în scenariul RO Neutră) vor fi create în domeniul capacităţilor noi de producţie energie electrică de tip solar şi solar auto şi pe acoperiş, cu precădere în domeniul construirii, instalării şi producţiei acestora.

Emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul transpor­turilor au crescut cu 41% în perioada 1990-2019, iar cele din domeniul clădirilor – cu 9%, în vreme ce, în industrie, au scăzut cu 73% în acelaşi interval, iar în agricultură - cu 43%. Acestea sunt datele din Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, intitulată „România Neutră 2050“.

Documentul, elaborat de PwC la solicitarea Ministerului Energiei şi a Ministerului Mediului, adună date privind starea actuală a emisiilor pe care le generează diferitele industrii din România şi măsurile care se intenţionează a fi implementate pentru respectarea ţintelor impuse de Uniunea Europeană.

„Tendinţa emisiilor de GES (gaze cu efect de seră - n. red.) reflectă tendinţele de dezvoltare economică a ţării. În perioada 1989 – 2000, tranziţia României la o economie de piaţă, restructurarea economiei, închiderea industriilor ineficiente şi punerea în funcţiune a primului reactor la centrala nucleară de la Cernavodă au determinat reducerea emisiilor de GES cu mai mult de 50%. Între 2000 şi 2008, emisiile de GES au crescut uşor şi s-au stabilizat pe baza revitalizării economice. O altă perioadă de scădere a emisiilor de GES a fost 2009 – 2012, cauzată de criza financiară şi economică globală. După 2013, nivelul emisiilor de GES s-a menţinut relativ stabil“, se arată în document.

România îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990. Primul pas este atingerea jalonului din 2030, adică 78% reducere a emisiilor nete faţă de nivelul din 1990, scop pentru care, în cazul unor sectoare economice, este nevoie mai întâi de oprirea tendinţei de creştere a emisiilor, urmată de iniţierea şi derularea procesului de scădere a lor.

„Cele mai importante reduceri de emisii privesc sectorul energetic, ceea ce presupune decarbonizarea accelerată a producţiei de energie electrică şi termică. Al doilea cel mai mare efort de reducere a emisiilor trebuie realizat în sectorul industriei, care include atât emisiile din domeniul industrial, cât şi pe cele din domeniul proceselor industriale şi utilizării produselor. Transportul, clădirile (sector care include atât domeniul rezidenţial, cât şi cel comercial şi al serviciilor), deşeurile şi agricultura vor avea, de asemenea, o contribuţie importantă la reducerea emisiilor. Pe de altă parte, sectorul LULUCF (silvicultura – n. red.) este singurul cu absorbţii nete şi creşterea nivelului său de absorbţii e crucială pentru atingerea neutralităţii climatice în 2050, deoarece LULUCF echilibrează emisiile tuturor celorlalte sectoare.“

În energie, emisiile provin, în principal, de la centralele pe cărbune şi gaz natural. Dacă însă energia electrică nu va mai fi produsă pe bază de cărbune începând din 2027 şi nici pe bază de gaz natural începând din 2036, emisiile din acest sector vor fi reduse la zero, arată strategia României.

Pe de altă parte, transportul urban este o sursă majoră de emisii, mai ales din cauză că deplasările individuale cu autoturismul propriu reprezintă o parte majoră a mişcărilor generale de transport din oraşele româneşti, peste 76% din populaţia ţării locuind în zonele urbane.

„Ponderea transportului urban la nivel naţional de emisii este dificil de evaluat din cauza lipsei de date standardizate şi consistente la nivel urban.“

Conform PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), România trebuie să adopte o lege privind mobilitatea urbană durabilă, cu scopul de a crea condiţii mai bune de deplasare în oraşe.

În domeniul clădirilor, îmbunătăţirea performanţelor energetice şi introducerea unor tehnologii mai eficiente ar trebui să aducă rezultate bune.

În ceea ce priveşte procesele industriale, cea mai mare pondere în emisii o au industria mineralelor nemetalice şi cea a metalelor. În timp ce emisiile din industria metalurgică vor fi reduse cu 67% în 2050 faţă de 2019 în scenariul RO Neutră, în principal datorită implementării unui proces mai efi­cient de fabri­care a oţelului, emisiile din in­dustria mineralelor nemetalice vor creşte uşor în aceeaşi pe­rioadă, ca urmare a creşterii indicelui de producţie in­dustrială, dar şi a faptului că fac­torii de emisie de proces se vor menţine aproape constanţi pe întreaga perioadă analizată. Pentru a reduce aceste emisii, se va folosi tehnologia de captare, stocare şi utilizare a carbonului, precum şi a emisiilor reziduale.

Categoria terenurilor agricole va avea cea mai importantă pondere în emisiile provenite din sectorul Agricultură în perioada 2019 – 2050. Datorită politicilor şi măsurilor recomandate a fi implementate, emisiile produse de terenurile agricole vor rămâne aproximativ constante în scenariul RO Neutră.

Potrivit Regulamentului Uniunii Europene, toate statele membre trebuie să formuleze şi să-şi prezinte strategia pe termen lung pentru reducerea gazelor cu efect de seră, cu o perspectivă de cel puţin treizeci de ani. Interesul este cu precădere pe reducerea emisiilor în domenii precum producţia de electricitate, industria, transpor­tul, încălzirea şi răcirea în sectorul clădirilor, agricultura, deşeurile, exploa­tarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură.

Majoritatea ţărilor UE includ în STL reducerile estimate ale emisiilor de GES până în 2050, cu excepţia Danemarcei şi Letoniei, care prezintă estimări până în 2040, şi a Suediei, până în 2045.

Belgia, Portugalia şi Slovenia şi-au evaluat reducerea emisiilor în raport cu nivelul emisiilor din 2005 şi Franţa faţă de 2015. Celelalte ţări UE folosesc 1990 ca an de bază în funcţie de care sunt evaluate reducerile de emisii.

„Unul dintre beneficiile sociale majore ale procesului de decarbonizare a societăţii este crearea de locuri de muncă verzi (green jobs). (...) Se estimează că vor fi create peste 100.000 de noi locuri de muncă verzi până în anul 2050 în scenariul RO Neutră“, mai arată documentul citat.

Majoritatea noilor locuri de muncă verzi directe (aproximativ 35.000 până în 2050, în scenariul RO Neutră) vor fi create în domeniul capacităţilor noi de producţie energie electrică de tip solar şi solar auto şi pe acoperiş, cu precădere în domeniul construirii, instalării şi producţiei acestora.