Pagina verde. Apare un nou coş pentru colectarea selectivă: cel pentru biodeşeuri. „Am primit de la compania de salubrizare saci speciali pentru deşeurile biodegradabile“

♦ Potrivit art. 33 din Ordonanţa de urgenţă 92/2021 privind regimul deşeurilor, „autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-terito­riale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teri­to­riale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora (...) trebuie ca până la 31 decembrie 2023 să organizeze colectarea separată şi reciclarea la sursă a biodeşeurilor sau colectarea separată a acestora fără a le amesteca cu alte tipuri de deşeuri“.

Unele companii de salubritate au început să-şi informeze clienţii că deşeurile biodegradabile trebuie colectate şi predate separat începând din acest an. Punctul de pornire este o prevedere legală care impunea organizarea în acest sens până la finalul anului trecut, astfel încât acum deja să fie totul funcţional.

„Prin prezenta vă informăm că începând cu luna aprilie 2024 se vor colecta separat deşeurile biodegradabile în sacii de culoare maro distribuiţi de operatorul de salubrizare. (...) Este interzisă amestecarea deşeurilor biodegradabile cu cele reziduale! Deşeurile trebuie scoase în faţa proprietăţii dimineaţa, înainte de ora 8.00. Ziua de colectare a deşeurilor menajere rămâne neschimbată, cu respectarea programului şi selectarea celor două categorii (biodegradabile şi reziduale – n. red.)“, este mesajul transmis de reprezentanţii companiei Floricon Salub din Câmpina către cetăţenii oraşului pe care îi deserveşte.

Mesajul explică totodată că deşeuri biodegradabile sunt resturi de fructe şi legume, resturi de pâine şi cereale, zaţ de cafea/ resturi de ceai, coji de ouă, coji de nucă, resturi de la plante de casă, ziare, cartoane mărunţite umede şi murdare, şerveţele de hârtie.

„În vederea asigurării precolectării fracţiei biodegradabile, am investit în autospeciale gunoiere, distribuire saci lunari (de culoare maro) pentru utilizatorii casnici, respectiv containere (de culoare maro, capacitate 1.100 de litri) pentru platformele din cartierele de blocuri. Totodată, şi operatorul de tratare a deşeurilor a fost nevoit să investească în infrastructura necesară. Deşeurile biodegradabile colectate din aria deservită se vor transporta la Staţia de Tratare Mecano-Biologică Ploieşti, în vederea tratării“, a spus, la solicitarea ZF, Aurel Florin Constantinescu, administrator la Floricon Salub.

Din experienţa trecută în activitatea de colectare separată a deşeurilor reciclabile, adaugă el, este probabil ca, pentru o anumită perioadă de timp, poate de câteva luni, să fie nevoie de acomodare, de tranziţie la noile reguli de selectare.

„Apoi, treptat, vom trece la aplicarea regulilor în vederea colectării separate a deşeurilor biodegradabile.“

Unii dintre cetăţeni au început deja să se adapteze noilor condiţii de colectare selectivă, care includ şi biodeşeurile.

„Am primit de la compania de salubrizare saci speciali pentru deşeurile biodegradabile, am alocat un spaţiu special pentru ei în grădină, însă mi-am dat seama că, selectând aceste deşeuri, le pot folosi după descompunere pentru fertilizarea legumelor din grădină, aşa că am decis să iau un compostor“, spune Nicoleta, o locuitoare din Câmpina.

Fracţia deşeurilor biodegradabile reprezintă cantităţile cele mai mari din cadrul gunoiului menajer, adică undeva la 45% din deşeurile generate, potrivit estimărilor specialiştilor în salubritate. Eliminarea deşeurilor biodegradabile din tomberon ar duce la scăderea cantităţii de deşeuri care ajung la groapa de gunoi şi ar fi un instrument util pentru obţinerea compostului, adică amestecul de deşeuri organice, vegetale şi alimentare folosit pentru fertilizarea solului. Transformarea resturilor alimentare în compost economiseşte o parte din resursele, energia şi apa folosite în producţia alimentelor. Pe acest lanţ, un rol foarte important îl are infrastructura de colectare, care necesită bugete alocate pentru investiţii.

„Din cele 6 milioane de tone de deşeuri municipale pe care le generează România, circa jumătate reprezintă biodeşeuri. Ele trebuie să fie tratate, deoarece fracţia biodegradabilă, în lipsa unor procese de tratare, generează poluare şi emisii de gaze cu efect de seră. Va trebui astfel să avem în fiecare judeţ o capacitate de tratare a deşeurilor biodegradabile. Bucureştiul, care generează peste un milion de tone de deşeuri pe an, face şi aici obiectul unei proceduri de infringement din cauza netratării deşeurilor“, spune Mircea Fechet, ministrul mediului.

Potrivit art. 33 din Ordonanţa de urgenţă 92/2021 privind regimul deşeurilor, „autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teri­toriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora (...) trebuie ca până la 31 decembrie 2023 să organizeze colectarea separată şi reciclarea la sursă a biodeşeurilor sau colectarea separată a acestora fără a le amesteca cu alte tipuri de deşeuri“.

O componentă pentru colectarea biodeşeurilor – precum cele din pieţe, din grădini, din gospodării – este prevăzută în centrele de aport voluntar (CAV-uri), care ar trebui amenajate începând cu acest an prin PNRR. Un buget de peste 500 mil. euro este prevăzut prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru ca România să construiască 600 de centre de colectare prin aport voluntar. Dintre acestea, minimum 250 trebuie să fie gata până în septembrie 2024. Acestea vor fi locuri unde ar urma să fie colectate deşeurile menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door“, adică direct de la cetăţean, şi fluxurile speciale de deşeuri.

„În aprilie, dacă nu vor apărea amânări, are loc deschiderea ofertelor pentru CAV-uri mici, iar investiţiile în cele 14 CAV-uri mari vor fi gestionate de primării. Suntem în procedură de achiziţie publică pentru CAV-uri, dar în funcţie de numărul de oferte primite şi de complexitate, procedura de atribuire a contractelor va dura mai mult sau mai puţin“, mai spune ministrul mediului.

Brai Cata, firmă care activează în managementul deşeurilor, nu a încheiat până acum niciun contract care să aibă ca activitate colectarea deşeurilor biodegradabile.

„În situaţia în care este delegată activitatea de colectare a deşeurilor biodegradabile, este necesară o flotă de colectare bazată pe autogunoiere specializate pentru colectarea deşeurilor biodegradabile, precum şi recipienţi specializaţi pentru precolectarea deşeurilor de la generatori - pubele cu volum între 35 şi 120 de litri sau saci din material biodegradabil. Toate investiţiile necesare pentru colectarea acestui flux se regăsesc în tariful final plătit de utilizatorul serviciului de salubrizare“, explică Bogdan Constantinescu, director general la Brai Cata. El adaugă şi că, pentru activitatea de gestionare a deşeurilor biodegradabile generate de populaţie, responsabile sunt primăriile, care trebuie să delege atât partea de colectare, cât şi partea de tratare a deşeurilor biodegradabile.

Atunci când, la cerere, compania de salubritate colectează separat deşeurile biodegradabile de la populaţie şi agenţi economici, acestea se transportă către staţii de tratare aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de compostare sau la staţii de tratare anaerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de digestie anaerobă, în judeţele în care există aceste facilităţi.

„În România există două categorii de asemenea facilităţi, respectiv cele realizate prin finanţare europeană (ISPA, POS MEDIU, POIM, de exemplu la Arad, Covasna, Cluj, Hunedoara, Iaşi, Bihor, Brăila, Caraş-Severin, Alba, Prahova, Sibiu, Sălaj, Mehedinţi) sau cele realizate din investiţii private (instalaţii de biogaz, de exemplu cele din Filipeştii de Pădure – Prahova, sau cele aflate în construcţie/ autorizare sau instalaţii de tratare mecano-biologice din Bucureşti, Ilfov, Prahova). Sunt şi zone în România unde nu există asemenea facilităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile (de exemplu, Gorj, Buzău, Ialomiţa)“, mai spune Bogdan Constantinescu.

Mircea Fechet, ministrul mediului: În aprilie, dacă nu vor apărea amânări, are loc deschiderea ofertelor pentru CAV-uri mici, iar investiţiile în cele 14 CAV-uri mari vor fi gestionate de primării.