Pagina verde. O anomalie: în vremuri în care economia circulară e pe buzele tuturor, universităţile elimină programele de licenţă cu specializări legate de mediu. „S-a diminuat drastic numărul candidaţilor“

♦ „Conform autonomiei universitare, universităţile îşi fundamentează în regim propriu planul de management şi oferta de şcolarizare în funcţie de propriile strategii de dezvoltare, iar ministerul aprobă cifra globală de şcolarizare şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi/specializare“, au transmis reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Universităţile de stat şi cele private din România au avut în total în anul universitar trecut 87 de programe de licenţă cu specializare în aspecte legate de mediu. Numărul programelor este în scădere faţă de anii precedenţi, în anul universitar 2016-2017 de pildă totalul fiind de 111. Mai multe universităţi au eliminat însă aceste specializări din portofoliul lor, după cum reiese din informaţiile transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea ZF. „Conform autonomiei universitare, universităţile îşi fundamentează în regim propriu planul de management şi oferta de şcolarizare în funcţie de propriile strategii de dezvoltare, iar ministerul aprobă cifra globală de şcolarizare şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi/specializare“, au transmis reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Cele mai multe programe de licenţă legate de mediu, unsprezece mai exact, se regăsesc la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde studenţii pot aprofunda ecologia şi protecţia mediului, ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice, economie agroalimentară şi a mediului, geografia mediului, ingineria mediului, ingineria substanţelor anorganice şi protecţia mediului, management şi audit de mediu sau ştiinţa mediului. Instituţii de învăţământ de stat precum Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, Universitatea Petru Maior din Târgu-Mureş, Universitatea de Vest din Timişoara, dar şi universităţi private precum „Titu Maiorescu“, Bioterra din Bucureşti sau Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad, care aveau în anii trecuţi programe de licenţă cu specializare în mediul înconjurător, au eliminat aceste specializări în anul universitar 2022-2023, după cum reiese din datele transmise de Ministerul Educaţiei. „Există o singură cauză (pentru eliminarea programelor de licenţă cu specializări legate de mediu – n. red.), şi anume diminuarea drastică a numărului candidaţilor care solicitau aceste specializări“, a răspuns prof. univ. dr. ing. Floarea Nicolae, rectorul Universităţii Bioterra din Bucureşti.

Motivele sunt similare şi la Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu. „Intrarea în lichidare a programului de studii de licenţă Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie a avut la bază lipsa locurilor de muncă ce necesitau diplomă de inginer cu specializarea Ingineria şi Protecţia Mediului şi scăderea atractivităţii datorate procentului mic de angajare a absolvenţilor la nivelul studiilor“, au spus reprezentanţii universităţii.

Programele de studii de licenţă şi masterat cu legătură directă cu domeniul ştiinţei mediului au fost foarte căutate în anii 2000, când s-au şi dezvoltat foarte mult, explică Mădălin Bunoiu, fizician şi prorector responsabil cu strategia academică la Universitatea de Vest din Timişoara (UVT).

„În acest context, şi la UVT au fost înfiinţate şi au funcţionat, cu succes, astfel de programe. După anul 2010 însă, acestea au suferit un puternic recul şi, în ciuda promovării şi a susţinerii instituţionale, interesul candidaţilor pentru ele a fost tot mai mic, motiv pentru care, treptat, UVT nu a mai ofertat niciunul din aceste programe. Astfel, Fizica mediului nu a mai fost ofertată din anul 2012, Chimia mediului ñ din anul 2018, iar Ştiinţa mediului ñ tot din 2018“, spune Mădălin Bunoiu.

Problematica mediului continuă însă să fie de interes la UVT, adaugă el, astfel că, în curând, se va finaliza un Institut de Cercetări Avansate de Mediu, cu peste 70 de laboratoare şi investiţii de peste 4 milioane de euro în echipamente. Acolo vor lucra echipe interdisciplinare din domeniile fizică, chimie, biologie, geografie, informatică, dar şi alte domenii care se intersectează cu problematica mediului.

Reprezentanţii celorlalte instituţii de învăţământ nu au răspuns solicitării ZF pentru a explica de ce au luat această decizie şi dacă lipsa de interes din partea candidaţilor este un argument.

Eliminarea programelor educaţionale cu specializare în protecţia mediului într-o perioadă în care economia circulară este tot mai mult discutată şi invocată de companii arată un decalaj între mediul academic, cel de business şi chiar cerinţele europene, care vorbesc despre mai multă atenţie pentru circularitate, economie verde, reciclare, sustenabilitate. Lipsa de interes a studenţilor pentru studierea mediului este şi ea în opoziţie cu nevoia de specialişti pentru acest domeniu.

„Este important să începem popularizarea ştiinţei cu tinerii, ca să intrăm într-un ritm cu ei şi să crească cu exerciţiul înţelegerii ştiinţei“, spunea recent Sandu Stermin, profesor, biolog şi explorator, evidenţiind astfel importanţa inoculării pasiunii pentru mediu încă din perioada studiilor.