Pagina verde. ANALIZĂ ZF. Ce lipseşte mai mult pe piaţa hârtiei reciclate: infrastructura de colectare a deşeurilor, capacităţile de reciclare sau cererea de hârtie reciclată?

♦ Hârtia reciclată este o resursă puţin disponibilă pe piaţă, cererea de hârtie pentru reciclare fiind mai mare decât oferta ♦ Pe de altă parte, există jucători care spun că reuşesc să strângă mari cantităţi de deşeuri de hârtie, însă puţinele fabrici care se ocupă de reciclare nu fac faţă.

Colectarea hârtiei în vederea reciclării este deficitară la nivelul României, astfel că doar ceva mai mult de jumătate din deşeurile de acest tip ajung să fie valorificate şi transformate în noi produse, spun specialiştii în domeniu. Deşeurile colectate de populaţie nu ajung totdeauna la fabricile de reciclare, iar companiile nu au o obligaţie în acest sens, aşa cum se întâmplă, de pildă, în cazul celor care pun pe piaţă ambalaje sau echipamente electrice şi electronice.

„În acest moment, sunt opt fabrici de hârtie în România, iar şase dintre ele reciclează deşeuri de hârtie – maculatură. În 2022, s-au reciclat circa 560.000 de tone de maculatură. Deficitul este la infrastructura de colectare selectivă a deşeurilor“, spune Paul-Henri Kohler, preşedintele ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie.

În Europa, rata de reciclare a hârtiei este de peste 70%, crescând mult în ultimii ani. Pe plan local, se reciclează 59%. La nivelul pieţei, se consideră că, din cantitatea totală de deşeuri de hârtii şi cartoane generată într-un an, circa 60%  se regăseşte la populaţie şi circa 40% în circuitul industrial-comercial.

„Colectarea deşeurilor de la circuitul industrial-comercial funcţionează foarte bine, deoarece firmele nu pot risca să nu respecte legea în privinţa colectării selective a deşeurilor. Din păcate, cea mai importantă sursă potenţială de maculatură, pe care o reprezintă populaţia, este slab valorificată în prezent.“

Colectarea de la companii se face fie prin contracte directe între firme şi reciclatori, fie prin contracte indirecte, prin intermediul societăţilor care recuperează deşeurile şi vând ulterior maculatura spre reciclare. De co­lec­tarea deşeu­rilor de la populaţie în general şi a maculaturii în special se ocupă mai multe sisteme, dar nu se colectează mai mult de circa 10% în prezent. Ar fi nevoie de rezolvarea mai multor probleme pentru a îm­bu­nătăţi acest sistem, explică Paul-Henri Kohler. Educaţia, infrastructura şi controlul colectării sunt prioritare.

„Unităţile de salubritate de la nivelul oraşelor, plătite de primării, nu realizează o colectare selectivă efectivă de la surse, din diferite motive. În plus, este o lipsă a unui număr suficient de con­tainere şi pubele, puse la dispoziţia asociaţiilor de proprietari (pentru complexurile de locuinţe tip bloc) sau containere mari pentru cartiere de locuinţe de tip case/vile.“

O altă problemă este neaplicarea unor sancţiuni mai aspre, până la retragerea dreptului de funcţionare, societăţilor care nu respectă obligaţiile ce le revin pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Paul-Henri Kohler este şi director general al grupului Rossman, care deţine fabricile de hârtie Ambro şi Romcarton. Toată hârtia fabricată în cele două unităţi de producţie are la bază deşeuri de hârtie reciclate. În 2022, circa 170.000 de tone de hârtie reciclată au fost folosite pentru a produce circa 155.000 de tone de hârtie nouă.

Piaţa locală de celuloză şi hârtie, estimată la o valoare de circa 200 de milioane de euro, este condusă, după cifra de afaceri, de Pehart Tec, producător de hârtie pentru uz casnic controlat de fondul de private equity Abris Capital. Compania poate produce maximum 100.000 de tone de hârtie, fie vândută ca atare, fie procesată.

„Noi nu folosim maculatură şi nici nu avem în plan să folosim în viitorul apropiat, deşi este un trend. Maculatura şi prelucrarea hârtiei pentru a fi folosită în uz cosmetic necesită o intervenţie chimică foarte puternică. De aceea, noi preferăm să folosim celuloză pură, din păduri a căror tăiere este controlată. Hârtia reciclată este o resursă puţin disponibilă pe piaţă. Cererea de hârtie pentru reciclare este mai mare decât oferta şi îşi are locul mai degrabă în producţia de ambalaje, unde nu este nevoie de o procesare atât de puternică“, spunea anul trecut Iulia Sbiera, CFO la Pehart Tec, la emisiunea ZF Logistica businessului.

Scumpirile de pe piaţa hârtiei, începute încă din 2022 şi continuate în prima parte a anului 2023, au pus presiune pe producătorii de pe piaţa celulozei, care s-au confruntat, totodată, şi cu dificultăţi de aprovizionare cu materie primă virgină, deşi, în unele situaţii, ar putea şi ar trebui să fie valorificate şi deşeurile.

La nivelul investiţiilor pentru o producţie mai verde, se remarcă cele făcute de Vrancart, companie controlată de SIF Banat-Crişana, care are în derulare un proiect în valoare de peste 25 de milioane de euro pentru creşterea capacităţii de reciclare a deşeurilor din hârtie. Compania nu are însă în plan să recicleze hârtia pentru a fabrica acelaşi tip de produs, ci se gândeşte să valorifice deşeurile de hârtie, lemn şi plastic, astfel încât să producă energie termică şi electrică în cogenerare. Proiectul va fi finalizat la începutul anului 2024.

Vrancart are o fabrică de hârtie igienică la Adjud, în judeţul Vrancea, o fabrică de hârtie şi carton la Râmnicu Vâlcea, una de ambalaje din carton ondulat la Târgu-Mureş şi una de şerveţele şi hârtie igienică la Braşov. La nivel naţional, compania are o reţea de 20 de centre de colectare de hârtie şi carton, pe care le foloseşte ca materie primă în procesul de producţie, colectând aproximativ 150.000 de tone pe an, în principal de la companii.

Introducerea hârtiei reciclate în procesul de producţie este o strategie implementată de compania Advanced Industries Packaging România, producător de ambalaje, care însă nu reciclează acest material, ci lucrează cu hârtie reciclată primită de la furnizori.

„Începând din anul 2021, am început implementarea hârtiei reciclate în procesele noastre de producţie, prin teste industriale, astfel încât, în anul 2022, deja am oferit pe piaţă produse din hârtie reciclată, iar în anul 2023 aceste produse deja fac parte din gama noastră curentă de producţie. Utilizarea hârtiei reciclate în procesul nostru de producţie, specific pentru ambalaje flexibile, presupune, pe lângă schimbări tehnologice ale procesului, schimbări în percepţia clienţilor asupra calităţii acestor tipuri de ambalaje în care este utilizată hârtia reciclată, procese care necesită timp şi eforturi în a demonstra viabilitatea soluţiilor“, spune Cristian Banarie, directorul general al companiei Advanced Industries Packaging România, fosta Segezha Packaging.

Cantitatea de hârtie reciclată utilizată în procesul de producţie al companiei, ale cărei fabrici se află în Ploieşti, creşte anual, de la 1% în 2022 la peste 4% în 2023 şi peste 8% în 2024.

O companie care reciclează hârtie este DS Smith, cu fabrici amplasate în nouă locuri din Europa. De exemplu, fabrica pe care DS Smith o are în Zărneşti, judeţul Braşov, realizează exclusiv hârtie reciclată.

„DS Smith Paper Zărneşti procesează aproximativ 230.000 de tone de hârtie reciclată anual“, spun reprezentanţii companiei.

Pe de altă parte, există jucători care spun că reuşesc să strângă mari cantităţi de deşeuri de hârtie, însă puţinele fabrici care se ocupă de reciclare nu fac faţă, astfel că problema este nu doar la nivelul infrastructurii de colectare, ci şi în ceea ce priveşte reciclarea.

„Noi recuperăm o parte din deşeurile rezultate din hârtia şi cartonul pe care le punem pe piaţă. Facem asta din proprie iniţiativă, nu există o obligaţie. Problema este că în România nu există capacităţi de reciclare. Fabricile de hârtie nu au capacitate suficientă pentru toată cererea de reciclare. Noi, pentru tot ce colectăm de la clienţii noştri, plătim către companiile care le iau la reciclat“, spunea recent Lidi Faţi, cofondatoarea distribuitorului de birotică şi papetărie Dacris, în cadrul unei videoconferinţe ZF Economia verde.

„Hârtia are o durată de viaţă redusă. Cea de înaltă calitate, cum este hârtia pentru imprimante, poate fi reciclată de maximum cinci-şapte ori, după care fibrele de celuloză se scurtează prea mult. În acest stadiu, produsul reciclat este de obicei folosit la cofrajele de ouă“, notează reprezentanţii proiectului Harta Reciclării pe site-ul propriu.

La fabrica de reciclare, adaugă ei, hârtia este împărţită pe diferite categorii, în funcţie de calitate – de la hârtia de imprimantă până la cofraje de ouă. Reciclarea propriu-zisă presupune mărunţirea hârtiei şi topirea într-un amestec de apă şi diverse substanţe chimice, pentru a separa fibrele de celuloză. Amestecul este curăţat de diferite resturi cum sunt, de exemplu, capsele metalice.

„Mixtura de pulpă rezultată, formată din 1% fibră şi 99% apă, este apoi întinsă pentru a forma o peliculă, urmează a fi presată pentru a îndepărta mare parte din apă. Pelicula de hârtie trece prin role de uscare şi de subţiere până se ajunge la consistenţa dorită. Aceasta este apoi rulată în suluri şi transportată la tipografii, producători de ambalaje, etc.“