Economia verde

Opinie Alexandra Strafalogea, senior director industrie, Corporaţii Mari, Raiffeisen Bank: „Statul are un rol major, atât în prezent, cât şi în viitor, pentru industria transporturilor“

20.12.2021, 00:00

Avem un context, o realitate, şi anume poluarea masivă, şi un obiectiv major, cel climatic, de reducere a amprentei de carbon, un obiectiv de sustenabilitate, circularitate şi impact social. În acelaşi timp, ştim că industria transporturilor se află oricum în topul celor mai mari emitenţi de CO2, fiind o industrie care şi astăzi se confruntă cu multiple probleme şi care va suferi schimbări structurale semnificative, afectată fiind de deciziile UE privind tranziţia către o economie verde. Spre exemplu, sectorul de transporturi rutiere trebuie să-şi reducă amprenta de carbon cu 90% până în 2050, pentru a contribui la atingerea scopurilor din Green Deal.

Care sunt alternativele?Cum vom putea transporta mărfurile şi oamenii cu emisii de carbon zero? Personal, aş paria pe sectorul feroviar şi pe soluţii de mobilitate urbană curată, verde.

Astăzi, transporturile rutiere pe distanţe lungi cu motoarele electrice nu sunt o opţiune viabilă, astfel că pentru segmentul rutier, spre exemplu, transportul feroviar poate fi o alternativă excelentă, cu condiţia să existe infrastructura necesară. La fel de bine ar putea fi parţial şi transportul naval, cu aceeaşi condiţie. În cazul distanţelor foarte lungi, alternative pentru aerian şi maritim nu cred că avem momentan, de aceea şi jucătorii de pe aceste pieţe trebuie să găsească soluţii de reducere a propriei amprente de carbon. În oraşe, în schimb, lucrurile par să stea mai bine, în sensul că există multiple soluţii de mobilitate urbană ce pot fi adoptate, luând exemplul unor mari oraşe şi capitale din Europa, dar şi potenţial major derivat din digitalizare.

Pariul poate fi câştigat de sectorul feroviar. Avem pe masă un PNRR bun, foarte ambiţios, cu obiective clare în această direcţie, prin componenta 4 „Transport sustenabil“, unde sunt prevăzute măsuri şi obiective menite să adreseze exact această problema. Sunt prevăzute implementarea unui nou sistem de taxare de tip „poluatorul plăteşte“, înnoirea parţială a parcului auto existent, construcţia de staţii electrice, reţea nouă şi trenuri noi de metrou (pentru oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti), autobuze electrice şi staţii de încărcare, tramvaie. Pentru întreaga ţară, avem un focus pe infrastructura feroviară şi noi kilometri de autostrăzi.În PNRR, 41% din totalul sumelor alocate pentru reforme şi investiţii susţin obiectivele climatice. Pe mobilitate urbană, avem infrastructură pentru transport urban mai verde şi mai sigur, investiţii de 1,8 mld. euro.

Statul are un rol major şi pe care trebuie să şi-l asume atât în prezent, cât şi în viitor pentru această industrie. PNRR este pe masă, cu obiective adecvate în acest demers şi investiţii majore prevăzute. Administraţiile locale joacă şi ele un rol foarte important şi putem da exemplul Clujului, pionier în ceea ce priveşte flota de transport în comun electrică, vehicule achiziţionate cu fonduri europene, aflându-se în primele 10 oraşe din Uniunea Europeană, raportat la numărul de locuitori. Urmează Braşov, Timişoara şi Bucureşti. Se pare că din punctul de vedere al volumelor piaţa românească a fost una dintre cele mai mari din Europa pentru autobuzele electrice.

În momentul de faţă, infrastructura feroviară este extrem de slab dezvoltată. În plus, sectorul feroviar se confruntă şi cu alte dificultăţi: lipsa atractivităţii jobului de conducător de tren, lipsa forţei de muncă şi materialul rulant în general foarte vechi. Ambele companii de stat au dificultăţi financiare (CFR Marfă şi Călători), la cea din urmă importantă fiind aprobarea ajutorului de stat. Cu toate acestea, sectorul feroviar este strategic din punctul de vedere al tranziţiei către un transport sustenabil, verde. La fel, în oraşe, şi metroul.

Revin astfel la PNRR ca instrument de relansare a sectorului şi reamintesc că acesta oferă o perspectivă foarte bună de investiţii majore în transportul sustenabil, cea mai mare parte a fondurilor fiind concentrată în această componentă a planului. PNRR prevede dezvoltarea infrastructurii feroviare şi managementul traficului, pe baza Strategiei de dezvoltare pentru 2021-2025, aprobată la sfârşit de 2020, dezvoltarea reţelei de metrou în Bucureşti şi Cluj şi material rulant nou, nepoluant şi modernizat.

În ceea ce priveşte Raiffeisen Bank, aş avea un mesaj de transmis: avem suficiente lichidităţi încât să fim un partener redutabil în acest demers. Vom susţine orice proiect interesant, sustenabil şi bancabil, aşteptăm cu interes detaliile proiectelor, cum văd beneficiarii/ clienţii proiectul, ce resurse au pentru a-l duce la bun sfârşit, cum îl gestionează. În privinţa garanţiilor, de asemenea aşteptăm cu interes detalii referitoare la instrumentele financiare incluse în PNRR, derulate prin BEI şi FEI, anunţate de Guvern.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank