Interviu. Pagina verde. Laurenţiu-Alexandru Păştinaru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului: „Ne confruntăm cu o lipsă acută de personal. Interesul specialiştilor pentru posturile pe care le scoatem la concurs este tot mai scăzut“

♦ Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordine 42 de agenţii judeţene, finanţate integral de la bugetul de stat, fiecare cu propriii angajaţi. În total, pentru ANPM lucrează aproximativ 2.000 de salariaţi, potrivit celor mai recente date ♦ Preşedintele ANPM spune că instituţia are în plan să achiziţioneze 20 de analizoare pentru calitatea aerului, 253 de staţii automate de monitorizare a radioactivităţii şi 240 de staţii automate de monitorizare a zgomotului.

Banii insuficienţi şi angajaţii prea puţini sunt două dintre marile probleme cu care spune că se confruntă în gestionarea activităţii Laurenţiu-Alexandru Păştinaru, cel care ocupă funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

„O provocare permanentă este funcţionarea agenţiilor judeţene şi a laboratoarelor noastre, având în vedere faptul că ne confruntăm cu o lipsă acută de personal, iar interesul specialiştilor pentru posturile pe care le scoatem la concurs este tot mai scăzut. Avem nenumărate situaţii în care nu se înscrie niciun candidat pentru posturile pe care le scoatem la concurs sau cei care se înscriu nu reuşesc să obţină note de admitere“, a spus Laurenţiu-Alexandru Păştinaru într-un interviu pentru ZF.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordine 42 de agenţii judeţene finanţate integral de la bugetul de stat, fiecare cu propriii angajaţi. În total, pentru ANPM lucrează aproximativ 2.000 de salariaţi, potrivit celor mai recente date.

„O altă provocare este întreţi­nerea laboratoarelor şi a staţiilor din cadrul RNSRM (Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului – n. red.), care este imposibil de realizat dacă nu sunt banii necesari. În aceste condiţii, ajungem deseori în situaţia ca o parte din punctele de monitorizare să nu funcţioneze la capacitate maximă sau să intre în standby, din cauza unor echipamente defecte sau în lipsa unor consu­mabile.“

Problema lipsei de resurse este cel mai vizibilă în ceea ce priveşte monitorizarea calităţii aerului, însă se resimte şi în alte domenii pe care şeful ANPM le vede ca fiind cele mai problematice când vine vorba de starea mediului în România.

„Consider că cele mai complexe probleme de mediu sunt: depozitele insuficiente pentru deşeuri la nivel naţional sau având capacităţi insuficiente de stocare pentru următorii ani, calitatea aerului din cauza unor depăşiri ale limitelor stabilite la nivel european pentru emisiile de dioxid de azot, colectarea selectivă neperformantă a deşeurilor în majoritatea judeţelor şi în municipiul Bucureşti şi, nu în ultimul rând, neglijenţa unei părţi importante din populaţie în privinţa generării şi a precolectării deşeurilor“, spune preşedintele ANPM.

El spune că este foarte dificilă construirea unor depozite noi pentru deşeuri deoarece comunităţile locale resping ideea, temându-se de poluarea solului, a aerului şi a apei.

„În municipiul Bucureşti, problema lipsei depozitelor ne poate pune în situaţia ca, în câţiva ani, să nu mai avem unde duce deşeurile reziduale, mai ales că nici colectarea selectivă a deşeurilor nu s-a dovedit performantă în ultimii ani. În prezent, Capitala depozitează doar în Ilfov, la Vidra, în timp ce depozitul din Chiajna a oprit primirea de deşeuri şi a transmis Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti o adresă de înştiinţare în vederea închiderii depo­zitului.“

Soluţia este, în aceste condiţii, reducerea cantităţilor de deşeuri ajunse în depozite, prin colectarea separată a celor reciclabile.

„Conform datelor noastre, au fost elaborate toate planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, dar acest lucru nu înseamnă nimic dacă autorităţile administraţiei publice locale nu urgentează realizarea măsurilor şi a investiţiilor prevăzute în aceste documente, pentru a creşte gradul de colectare separată şi, ulterior, de reciclare a deşeurilor municipale.“

Gestionarea deficitară a deşeurilor are efecte şi în gradul de poluare al apelor din râuri.

„Apar uneori incidente de poluare cauzate fie de deversări de la gropile de gunoi, fie de la unii agenţi economici, dar acestea nu sunt ceva generalizat. Pe lângă aceste situaţii, o agresiune constantă asupra râurilor este făcută de cei care continuă să arunce deşeurile la întâmplare.“

 

În aerul tulbure

În ceea ce priveşte problema calităţii aerului din marile aglomerări urbane, Laurenţiu-Alexandru Păştinaru spune că în Capitală printre măsurile luate de primărie se numără promovarea utilizării transpor­tului public, introducerea unei politici de tarifare a parcărilor şi aplicarea de amenzi pentru parcările ilegale, precum şi supravegherea şantierelor şi integrarea rutelor de transport rutier public urban şi regional cu sistemul feroviar Bucureşti-Ilfov.

Totuşi, în măsurarea calităţii aerului, una dintre problemele Bucureştiului este aceea că din cele opt staţii care ar trebui să monito­rizeze cât de poluat este aerul din oraş şapte nu funcţionează de mai multe luni, după cum o arată datele de pe platforma Ministerului Mediului.

România este însă obligată să raporteze la Comisia Europeană date cu privire la calitatea aerului, astfel că situaţia a generat, practic, o ilegalitate. În aceste condiţii, pe 1 iunie 2023 Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat pentru neîndeplinirea sistematică a obligaţiei de monitorizare a poluării aerului, astfel cum se prevede în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător.

Preşedintele ANPM spune că instituţia are în plan să achiziţioneze 20 de analizoare pentru calitatea aerului, 253 de staţii automate de monitorizare a radioactivităţii şi 240 de staţii automate de monitorizare a zgomotului.

„Transmiterea, stocarea şi realizarea raportărilor concentraţiilor de poluanţi în mediul înconjurător, obţinute de la echipamentele ce urmează a fi achiziţionate, vor fi integrate cu ajutorul unei aplicaţii software, care va permite, pe lângă agregarea şi analiza datelor la nivel naţional, şi raportarea acestora la organismele europene, respectiv CE (Comisia Europeană), Agenţia Europeană de Mediu şi Euratom.“

ANPM este autoritatea  competentă pentru implementarea prevederilor regulamentului de mediu, precum şi instituţia care aplică şi raportează starea naţională a mediului. Autoritatea de control şi inspecţie este Garda Naţională de Mediu, iar Ministerul Mediului finanţează integral cele două instituţii aflate în subordinea sa.

 

Cine este Laurenţiu-Alexandru Păştinaru?

Ocupant al actualei funcţii din decembrie 2022, Laurenţiu-Alexandru Păştinaru este absolvent al Facultăţii de ştiinţe juridice şi administrative din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“ şi are un master în Ştiinţe penale absolvit la aceeaşi facultate. A fost inspector în Corpul de Control din cadrul Primăriei Sectorului 5 din Bucureşti (august 2018 – februarie 2020), comisar la Garda Naţională de Mediu (februarie 2020 – decembrie 2022), apoi a preluat rolul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, unde coordonează implementarea politicilor, a strategiei şi a legislaţiei în domeniul protecţiei mediului. În vârstă de 30 de ani, este cel mai tânăr preşedinte din istoria ANPM.