Ursul polar Knut- afacerea de 140 mil. dolari

În perioada sa de popularitate ursul polar Knut, ajuns peste noapte mai celebru decât Mickey Mouse, a inspirat companii precum Haribo să producă în fiecare zi un milion de jeleuri în formă de urşi, Volksbank din Berlin să lanseze mii de carduri cu figura ursului şi chiar produse media precum cartea lansată în 2007 - " Knut: Cum un urs polar a captivat lumea" sau filmul produs în 2008- "Knut&Prietenii", scrie Bloomberg.

Împreună cu Leonardi di Caprio Knut a apărut chiar şi pe coperta revistei Vanity Fair. Knut s-a născut la zoo, în captivitate, în 2006. Pentru ecologişti ursul a fost o armă de luptă împotriva încălziririi globale însă pentru pentru mediul de afaceri o maşină de făcut bani.În cei 167 de ani de activitate Grădina zoologică din Berlin, care e listată la Bursa din Berlin, a fost profitabilă o singură dată, între anii 2007-2009 , când l-a "expus" pe ursul Knut. Ursul polar a ridicat numărul anual al vizitatorilor de la 2.5 milioane la 3.5 milioane generând încasări de 30 de milioane de dolari. "În total - spune Gerald Uhlich, fostul director al Grădinii zoologice din Berlin şi arhitectul brandului Knut- ursul polar a generat încasări de 140 de milioane de dolari în mediul de business"


În 2010 ursul a crescut însă şi a devenit mai puţin "simpatic" iar rata de vizitatori a scăzut. Apoi în martie, acelaşi an, animalul a murit în mod neaşteptat. Întregul mediu de afaceri a trebuit să-şi regândească strategia de marketing.Există deja planuri pentru un documentar televizat despre urs. Producătorul chinez KPM a lansat urşi comemorativi, pe care scrie "in memoriam" şi care costă 315 de dolari. Iar Uhlich scrie o carte despre povestea nespusă din spatele vieţii ursului polar . " Chiar şi după moartea animalului, brandul Knut încă ar putea produce milioane de dolari", spune Birgit Clark, un avocat din Londra, care studiază fenomenul Knut.


Ce se va întâmpla cu brandul Knut în următoarele luni va determina dacă profitul de pe urma ursului polar va pieri odată cu acesta. Cea mai importantă ameninţare pentru brandul Knut este chiar Grădina zoologică din Berlin care este împotrivă să speculeze moartea animalului şi spune că nu va mai acorda licenţe asupra numelul Knut decât companiilor care vor folosi numele în probleme ecologice. Dacă Grădina din Berlin nu va dori să monetizeze amintirea ursului Knut, brandul s-ar putea devaloriza mai ales că celelalte grădini zoologiceîşi aşteaptă rândul la faimă. În epoca post Knut noua strategie a grădinilor zoologice a devenit de a promova un animal sau două pe an, de a le fabrica un nume şi o poveste, pentru încasări din bilete şi licenţe care pot atinge câteva milioane de dolari. Grădina din Leipzig are deja un nou star pe nume Heidi oposumul despre care se spune că va deveni chiar mai celebră decât Knut . "Oamenii pot vedea acum animale pe youtube sau National Geographic , nu mai e nevoie să meargă la grădini zoologice, aşa că acestea încearcă să devină mai "sexi", spune Ingrid Newkirk, preşedintele " Suporterilor pentru Tratamentul Etic al Animalelor".

Nu e de mirare că Grădina Zoologică din Berlin va ridica o statuie în cinstea ursului polar ca să atragă pe cei care îi duc dorul.
Oricum, există posibilitatea ca în curând să îl putem vedea din nou pe Knut jucându-se, în varianta 2.0.