Style

Când moda a devenit vegană: Algele, ciupercile şi frunzele de ananas nu se mai găsesc doar în farfurie, ci îşi fac loc şi în dressing. Blana naturală şi pielea nu mai sunt la modă, se poartă materialele "verzi"

06 mai 2019 439 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Moda nu mai e doar despre trenduri. Este şi despre responsabilitate socială (tot mai mult în ultima vreme). Are şi ceva legături cu tehnologia. Nici mâncarea nu mai e inamicul hainelor, ba chiar a devenit un aliat. Mai exact, multe branduri au renunţat la a mai folosi blană naturală sau piele, înlocuind aceste materiale - dar nu numai - cu altele realizate din „ingrediente“ care mai de care mai inovatoare: de la alge la ciuperci şi de la frunze de ananas la diverse tipuri de lemn. Beneficiind de tehnologie de ultimă generaţie, o serie de alimente sau de materiale folosite anterior în cu totul şi cu totul alte domenii se transformă acum în elemente-cheie pentru o industrie care devine tot mai responsabilă.

La finalul anului trecut casa de modă Chanel anunţa că renunţă la a mai folosi blană naturală şi piei de animale exotice în colecţiile sale, intrând astfel în hora marilor branduri care au decis să aibă un comportament etic după ani de zile de război continuu cu organizaţiile caritabile în frunte cu PETA, război pe care acestea din urmă par acum să îl câştige. În replică la anunţul Chanel, oficialii PETA au declarat că în prezent, datorită progresului înregistrat de tehnologie, blana falsă şi pielea vegană sunt greu de deosebit de cele „originale“. Astfel că nu mai există niciun motiv pentru care animalele să sufere şi să fie sacrificate pe altarul modei. 

Aceste schimbări de paradigmă vin după ani de zile în care blana a fost mai mult decât un fashion statement, a fost simbolul statutului social. Niciun alt material nu a stâr­nit la fel de multe controverse precum blana naturală, dar şi obsesiile au fost pe măsură.

Cum s-ar putea sumariza relaţia „străveche“ dintre blănuri şi modă? Dacă e să ne întoarcem la origini, acesta a fost poate cel mai la îndemână material pentru a ţine de cald în lungile luni de iarnă. Omul s-a născut vânător, iar blana a fost printre primele materiale folosite. The end. Dar de fapt acela nu a fost cu adevărat sfârşitul acestei poveşti care pare însă că a ajuns acum la unul dintre ultimele capitole.

Încă din 2016 marile case de modă în frunte cu Gucci, Tom Ford, Burberry sau Giorgio Armani au anunţat că îşi încheie relaţia cu blana naturală. Dar mişcarea este mult mai amplă decât atât, oficialii London Fashion Week declarând în toamna trecută că pe podium nu va mai fi prezentată nicio creaţie care foloseşte blană, pe când de la Helsinki a lipsit - şi va lipsi de acum înainte - pielea naturală. Ba mai mult, în San Francisco şi Los Angeles retailerii nu vor mai avea voie să vândă produse cu sau din blană naturală, magazinele având ca deadline ianuarie 2020 ca să găsească clienţi pentru tot stocul de articole de profil.

Unul dintre promotorii acestei mişcări este chiar un designer de modă, mai exact Stella McCartney, al cărei brand ce-i poartă numele este 100% vegetarian. În 2015 ea declara pentru CNN că „blana reală este demodată. Nu e relevantă, nu e sexy, nu e la modă şi nu e cool“. Dar decizia ei de a nu folosi blană în creaţiile proprii datează de mult mai multă vreme. Mai exact din copilărie. Avea 12 ani când a decis să devină designer de modă. Tot atunci a decis să nu folosească blană sau piele în creaţiile sale, scrie publicaţia Wired. Ea însăşi este vegetariană şi un cunoscut activist pentru drepturile animalelor, la fel ca părinţii săi de altfel, muzicianul Paul McCartney şi fotografa-muzician Linda.

Aceasta a fost o decizie personală, emoţională, dar la momentul acela complet lipsită de simţ de business, dat fiind că în industria luxului genţile şi pantofii sunt element-cheie. Pe de-o parte sunt achiziţiile pe care le fac clienţii care nu îşi permit să cumpere o rochie sau alte articole vestimentare mai scumpe. Pe de altă parte, dacă este folosită o piele exotică, de aligator sau şarpe, o pereche de sandale sau o geantă pot deveni obiecte de cult şi pot ajunge să coste o mică avere.

Totuşi, ce la prima vedere a pă­rut o decizie de business mai puţin inspirată s-a dovedit o filosofie de afaceri câştigătoare pentru cea care a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi designeri de modă din lume, care a îmbrăcat participanţi la Olimpiadă, vedete, oameni de afaceri şi chiar şi pe Meghan Markle la propria nuntă. Pe urmele Stellei McCartney au păşit între timp cei care au criticat-o iniţial sau care au încercat să o convingă să se convertească la crezul celor mai mulţi.

Impactul negativ al industriei de modă merge însă mai departe de atât, de cruzimea asupra animalelor, fiind una dintre cele mai poluante industrii din lume, mai mult decât aviaţia sau transportul maritim. Este de fapt a doua cea mai poluantă din lume după industria petrolului. Poluează apa, dar şi consumă apa care este şi aşa o resursă extrem de preţioasă. Poluează aerul şi duce la despăduriri iresponsabile. 

Ce e de făcut atunci? Unele dintre cele mai mari branduri din lume, atât din industria luxului precum Stella McCartney, cât şi din mass-market precum C&A sau H&M folosesc bumbac bio sau materiale noi realizate cu ajutorul tehnologiei. Pe lista iniţiativelor cu impact pozitiv se numără mutarea Adidas care produce sneakers biodegradabili şi nu oricum, ci folosind plastic reciclat adunat din oceanele şi mările lumii. În mod normal, la sneakers talpa este realizată din materiale non-biodegradabile şi este lipită puternic de partea superioară, iar acest lucru face ca reciclarea să fie aproape imposibilă.

Există şi mărci de modă care se asigură că nu se taie copaci în zonele unde pădurile sunt pe cale de dispariţie. Ce legătură au pădurile cu moda? Ei bine, viscoza, un material folosit frecvent de marile branduri, este realizată din fibre de lemn tratate chimic. An de an, mai bine de 150 de milioane de copaci cad la datorie pentru a se realiza viscoza, scrie revista Wired, iar nu de puţine ori aceşti arbori sunt din zone unde despăduririle ilegale şi iresponsabile au făcut ca pădurile să fie pe cale de dispariţie. 

Într-o lume a internetului, trendurile se schimbă mai rapid ca oricând, iar acest lucru înseamnă că se  produc mai multe haine, se poartă fiecare mai puţin, deci se poluează mai mult. Mai bine de jumătate din hainele din lume sunt realizate din poliester, un material mai ieftin, care are nevoie de 200 de ani pentru a se biodegrada. Brandurile de modă precum Stella McCartney au găsit o alternativă pentru a reduce impactul asupra mediului, realizând poliester din plastic reciclat.

„Vrem să fim o casă de modă sinonimă cu tehnologia. Tehno­logia este pentru mine viitorul acestei conversaţii pe care noi am iniţat-o în industria modei acum mult, mult timp“, spunea designerul britanic într-un interviu recent.

Dar ea nu este singura care pariază pe materiale sustenabile, organice. Retailerul de modă C&A este unul dintre cele mai mari nume din industria de mass-market după cifra de afaceri. Este totodată cel mai mare utilizator de bumbac organic din lume. „Bumbacul organic - termenul oficial - include puterea de a face schimbări. Nu doar protejează mediul înconjurător, ci este şi mai sigur pentru fermierii care produc bumbac şi pentru comunităţile lor. Acest lucru se referă atât la sănătatea lor, cât şi la bunăstarea lor economică. Bum­bacul bio are puterea de schimba lumea şi de a o face un loc mai bun“, spun oficialii brandului. Folosirea bumbacului organic reduce impactul direct asupra mediului înconjurător, dar în acelaşi timp ajută fermierii atât din punct de vedere economic, cât şi al sănătăţii. 

„De peste 11 ani, produsele noastre din bumbac certificate organic se află în centrul strategiei C&A privitoare la materialele sustenabile“, mai spun ei.

Un alt gigant mondial care face demersuri în domeniu este grupul suedez H&M, care de două ori pe an lansează colecţia Conscious, care, după cum îi spune şi numele, este prietenă cu mediul în­conjurător. Spre exemplu, colecţia lansată în toamna anului trecut a fost construită în jurul a două materiale sustenabile: caşmirul reciclat şi catifeaua provenită din reciclarea poliesterului. Anterior, acelaşi brand anunţase odată cu colecţia Conscious alte două materiale sustenabile - argintul reciclat şi ECONYL, o fibră din nailon regenerat 100% provenit din năvoade de pescuit reutilizate, precum şi din alte deşeuri. Fiecare dintre aceste materiale continuă să fie folosit în colecţiile ce poartă pecetea Conscious.

Într-o lume dominată de tehnologie, moda se foloseşte de aceste inovaţii pentru a produce materiale care să rivalizeze calitativ cu caşmirul, mătasea (produsă prin fierberea sau gazarea viermilor de mătase) sau pielea, dar care să fie vegane şi prietenoase cu natura.

Plasticul reciclat - o problemă devenită soluţie - pare a fi acum „ingredientul“ de bază pentru multe materiale din era 2.0, dar nu este singura alternativă. Ciupercile pot fi cheia pentru ţesături care imită pielea, iar frunza de ananas este baza unui alt material folosit în industria de încălţăminte. Revoluţia industrială a modei se pune la cale în laboratoarele companiilor de tehnologie care au înţeles că a fi vegetarian sau vegan nu mai e un trend trecător. Au înţeles că nu doar mâncarea sau cosmeticele pot fi bio, iar eco nu e o modă, ci un stil de viaţă.