De mai bine de 90 de ani, danezii de la Bang & Olufsen transformă ingineria sunetului în artă. Te poţi afla într-o cameră plină cu boxe, cu timpanele în plin extaz acustic, dar ai putea la fel de bine să juri că eşti la Tate sau la Pompidou chiar în mijlocul celei mai noi expoziţii de artă modernă. Niciodată muzica nu a arătat mai bine. De 13 ani de zile, norocoşi cu siguranţă, şi România vibrează la sunetul perfect, Horaţiu Ionescu fiind „dirijorul“ care a adus simfonia Bang & Olufsen aici.
„În iunie facem 13 ani de când aducem brandul acesta în România. Eu ştiu însă brandul de când eram puşti. De mic eram pasionat de tot ce înseamnă muzică şi filme“, spune Horaţiu Ionescu, CEO al Sound Vision International, distribuitorul oficial în România al echipamentelor Bang & Olufsen.
A crescut într-o casă în care tatăl său asculta operă la pick-up, a făcut o şcoală în care se preda engleza din clasa a 2-a şi a urmat Liceul Sfântul Sava din Bucureşti.
„Contează mult mediul în care te formezi. Ascultam Queen, făceam schimburi, făceam rost de muzică, ne descurcam cumva, intram în contact cu colegi din SUA, cu cunoştinţe din Germania. Chiar dacă erau acele vremuri, sunt de părere că dacă cineva voia să aibă acces la informaţii, îl avea.“
Pasiunea pentru muzică a venit şi cu puţin noroc la pachet, cu doi ani înainte de Revoluţie, Horaţiu Ionescu ajungând să fie unicul posesor al unor cântece încă nedifuzate ale lui Prince, artist care a încetat din viaţă la finalul lunii aprilie.
„Ţin minte că în ’87, la 20 de ani, mergeam cu autobuzul 783. Văd un tip blond cu ochi albaştri complet pierdut pentru că nimeni în jurul lui nu vorbea engleza.
M-am dus la el. Voia să ajungă la Hotel Bucureşti. Venise să-şi vadă tatăl, inginer canadian implicat în proiectul centralei nucleare de la Cernavodă. Am băut cu el o bere Griviţa şi din vorbă în vorbă îi spun că sunt un mare fan Prince. La şase luni după ce el a plecat primesc o înştiinţare de la vamă. Primisem patru casete audio cu Prince dintre care două cu cântece nedifuzate şi care mai târziu aveau să fie incluse pe albumul Black Album. Cred că eram singurul din Europa care avea acea înregistrare.“
Nu, nu a urmat o carieră muzicală. A devenit inginer hidrotehnician, iar primii paşi în business i-a făcut în domeniul auto. „Eu am intrat în afacerile cu maşini în ’96 cu importurile Chrysler, dar la bază sunt inginer hidrotehnician. Am fost cu o bursă un an în Anglia, iar în ’92, când eram pe final de bursă, eram în dubiu dacă să rămân acolo sau să mă întorc. Ţin minte că vorbeam cu un amic şi acesta m-a întrebat foarte sincer: Vrei să fii doar o rotiţă într-un mecanism care deja merge sau vrei să alegi din posibilităţi infinite? Mi-am dat seama că are dreptate. Am decis să mă întorc acasă.“
A urmat apoi aventura cu SAAB, unul dintre cele mai cunoscute exporturi suedeze, brand care a reuşit din multe puncte de vedere să revoluţioneze industria auto în privinţa siguranţei şoferilor.
„Înainte de a începe acest business (distribuţia produselor Bang & Olufsen - n. red.), am lucrat pentru SAAB, marcă pe care am adus-o în România alături de un partener. La momentul în care noi am început acest business erau numai 45 de maşini SAAB înregistrate în România. Acest lucru se întâmpla în anii 2000.“
Tot atunci, partenerul Bang & Olufsen din Budapesta căuta un reprezentant pentru Bucureşti.
„Am ajuns la concluzia că mă simt foarte bine atunci când lucrez cu companiile nordice. Am zis da din prima. Ca puşti acestea erau cele mai importante hobby-uri: maşinile şi sculele.“
Aventura cu SAAB nu avea însă să dureze pentru că falimentul global al mărcii a dus şi la închiderea businessului pe plan local.
„Ţin minte că în octombrie 2008, atunci când a lovit criza, aveam o şedinţă de vânzări, iar oamenii mei mi-au zis că nu au vândut nicio maşină. Iniţial, credeam că glumesc.“
În 2008 însă, Bang & Olufsen în România trăia momente de glorie, magazinul situat la parterul hotelului de cinci stele JW Marriott alături de un club select de vecini printre care se numără Valentino sau Louis Vuitton fiind în primele 50 la nivel mondial.
„În septembrie 2008, magazinul Bang & Olufsen din Bucureşti era clasat din punctul de vedere al vânzărilor pe locul 38 din 1.300 de magazine deţinute de danezi la nivel global. A prins acest business pentru că România era o piaţă virgină, iar această marcă vine cu un bagaj de pasiune şi prestigiu. Bang & Olufsen nu este ca un automat, sunt nişte produse care încorporează un înalt grad de manufactură, un design ieşit din tipare. Cumperi acest brand dacă eşti pasionat şi vinzi acest brand dacă mergi după client. Nu ajungi să vinzi produse de 30.000 de euro stând la birou, aşteptând.“
În 2010, agonia SAAB ia sfârşit.
„Din acel moment am rămas numai cu Bang & Olufsen. Cineva mi-a spus atunci hold on to what you’ve got (ţine-te de ceea ce ai - n. red.) şi a avut dreptate. A fost un sfat bun pentru că iată, încă suntem aici.“
„Am folosit canale de comunicare specializate şi aşa am ajuns din case în restaurante, localuri, cabinete stomatologice, iar acum lucrăm direct cu dezvoltatori de proiecte rezidenţiale. Bang & Olufsen vine ca un element de diferenţiere, iar după ce oamenii au câştigat cu greu bani şi mai ales au reuşit să-şi păstreze averile după criză, au mare grijă în ce investesc. Vor să vadă pe ce dau banii, vor efectul oh, my God. Ridley Scott, de exemplu, a ales Bang & Olufsen pentru că acesta a fost singurul televizor care i-a redat un detaliu de filmare.“
În cei 13 ani nu au fost numai acorduri vesele. Pentru nimeni din business nu a fost o petrecere continuă cu o coloană sonoră superbă.
„În 2008, aveam vânzări de un milion de euro, iar bonul mediu era undeva la 8.000 de euro. Cea mai scumpă achiziţie a fost de 200.000 de euro cu un singur client. Dar după 2008 tsunamiul financiar a lovit prima dată plaja, iar pe plajă, la ţărm, erau business-urile de lux şi real-estate-ul. Au urmat scăderi de 60-80%, dar am luat imediat măsuri.“
Oamenii au rămas, dar multe dintre costuri au fost tăiate. Nimic din ceea ce învăţase până atunci nu-l pregătise pentru furtună.
„Cei din Vest de exemplu au în cultura lor percepţia ciclurilor economice. Acesta este şi motivul pentru care ei au reuşit să treacă mai lin prin această perioadă. Ţin minte că în 2009 pur şi simplu eram blocat, dar m-am apucat să citesc singur, să învăţ. Vorbeam în aprilie 2008 cu un prieten din State care-mi spunea că economia este la pământ, dar mie mi se părea ireal ce se întâmpla la 10.000 de kilometri distanţă. Celor care ne dădeau asigurări că tsunamiul nu va lovi România ar trebui să le fie ruşine pentru că ştiau foarte bine ceea ce avea să urmeze. Pentru stat cele mai importante au fost băncile. Pe restul ne-a prins tsunamiul în casă.“ A reuşit totuşi să înoate şi a ieşit la mal cu o bună parte din echipa sa.
„Oamenii fac businessul, omul ca activ este cel care trebuie păstrat. Dacă tu în echipă ai un atacant, un mijlocaş, un apărător, trebuie să ai grijă de acea echipă pentru că dacă îţi pierzi atacantul nu mai dai goluri. Mai erau în discuţie costurile cu chiria, dar unde m-aş fi putut duce eu cu un brand de acest calibru? Atunci am încercat să aducem elemente de plusvaloare. La acel moment Bang & Olufsen a înţeles că strategia salvatoare este democratizarea luxului. Ideea a fost de a scoate o subgamă de produse care nu trădau cu nimic spiritul brandului, dar care erau realizate la costuri mai mici.“
Acum însă apele s-au mai calmat. Muzica parcă se aude din nou în boxe, din ce în ce mai tare. Iar acesta nu este singurul lucru care te poate face să dansezi de bucurie.
Digitalizarea, posibilitatea de a comunica cu toate accesoriile care te înconjoară, de a le controla cu un simplu clic, fac din prezent o lume care era descrisă în cărţile SF din copilărie.
„Cred că viitorul va fi electric, digital, verde, multicultural. Ţin minte că exista în trecut o literatură foarte bună. Exista un cuib de pasionaţi de literatură SF, gen care îţi deschide mintea spre viitor, spre conceptul de smart house pe care îl experimentăm în ziua de azi, la Internet of Things. Acesta va fi viitorul, cel care ne va permite să programăm lucrurile din jurul nostru.“
După democratizarea luxului, casele inteligente reprezintă noul ring de dans pentru Bang & Olufsen.
„Deja am livrat primul sistem de acest fel şi avem în lucru alte trei proiecte mari. Astfel de sisteme pornesc de la 1.000 de euro şi pot ajunge până la 100.000 de euro. Sistemul deja implementat de noi ajunge la circa 70.000 de euro, sumă în care este inclusă şi componenta video.“
Aşă ca din nou se fac planuri de creştere, în 2016 magazinul din Marriott urmând să fie modernizat şi extins tocmai pentru ca viitorii clienţi să poată experimenta în direct ce înseamnă o casă inteligentă.
„Aceasta este o strategie care va fi implementată de Bang & Olufsen la nivel mondial, în cele 600 de magazine în care brandul mai este prezent.“
Dincolo de maşini şi „scule“, cărţi SF şi filme, Horaţiu Ionescu mai are o pasiune, sportul.
„Deja am participat la 3 semi-maratoane. Am descoperit alergatul după ce m-am lăsat de fumat şi mi se pare un lucru divin. Plănuiesc şi un maraton, dar voi face acest pas abia atunci când mă voi simţi pregătit. Şi oricum, nici nu mă gândesc să încep în alt loc decât în Atena.“
Cu muzica perfectă, dată tare, la o pereche de căşti care dau senzaţia unor săli de concerte. Câte una pentru fiecare ureche, cum altfel?
