"Hărţuirea sistematică la locul de muncă nu este vreo noutate la noi în ţară, dar conceptul care îl defineşte abia acum se concretizează. În Anglia există deja o lege în acest sens", spune Irina Pavel, psiholog. Jumătate dintre angajaţii români sunt stresaţi, 41% dintre ei asistă constant la scene în care colegii şi şefii se ceartă iar 8% dintre aceştia sunt victime ale fenomenului de mobbing. 41% dintre angajaţii români se confruntă cu situaţii de relaţionare inadecvată, potrivit Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii care a făcut anul acesta primul studiu din România despre mobbing. Dintre activităţile cu efecte negative s-a remarcat, pe primul loc, lucrul peste program.
"De cele mai multe ori nu pot să iau nici pauza de masă. Nu doresc neapărat să mănânc în pauză, cât mai degrabă să mă relaxez, măcar pentru jumătate de oră. Pentru că oricum ziua de lucru începe la 9 dimineaţa şi nu se termină mai devreme de 10 seara", spune Dora Marinescu, area sales manager la o companie farmaceutică. Efectul este lipsa concentrării şi scăderea puterii de muncă, printre altele.
O altă "problemă" a angajaţilor români sunt "certurile şi ţipetele. Atât între colegi, cât şi între colegi şi şefi. Nu ştiu cum să mă mai detaşez de atmosfera de scandal. Plus că toată lumea e nervoasă, nu se mai concentrează nimeni la ce are de făcut şi ar trebui să lucrez singur dacă nu vreau să mă contaminez. Dar suntem o «echipă» şi, din păcate, nu pot să mă izolez", spune Cristian Arcip, consultant financiar la o multinaţională.
De cealaltă parte se află angajaţii care nu doresc să fie izolaţi, dar nu au de ales. 8% dintre angajaţii României suferă de acest fenomen. Teroarea psihologică în viaţa de la birou este "un compotament premeditat care urmăreşte să facă vizibilă puterea unui grup atât în interiorul său - ce bine că sunt acceptat în acest grup aşa că voi continua să-i fiu fidel -, cât şi în afara grupului - nu e bine să te pui cu ei", explică Dan Ghenea, medic specialist psihiatru la centrul medical Medicover. Mobbingul este de multe ori o apărare prin agresiune. Grupul percepe un potenţial pericol în apariţia nonconformistului şi reacţionează prin alternativa "te supui sau te excludem".
Reacţiile acestea nu pot fi evitate, spune Ghenea. Dar pot fi moderate. "Află ce «reguli» nescrise ai încălcat, comunică, vorbeşte pe limba lor, fă exact ceea ce spui şi recalibrează-ţi aşteptările într-un mod realist", sunt sfaturile specialistului. Hărţuirea psihologică prin presiunea grupului este un factor de stres foarte puternic.
Se poate atinge foarte uşor pragul critic al stresului traumatic, iar consecinţele sunt mentale, fizice şi, foarte important, economice. Costurile sunt mari şi pentru individ şi pentru organizaţie. Costurile directe includ cheltuieli medicale, absenteism, turnover crescut. Cel mai "invizibil" cost indirect este legat însă de... prezenteism. "Angajaţii sunt la lucru dar o bună parte din energia şi motivaţia lor se consumă în acţiunile de hărţuire", explică medicul. Măsurile pe care ar putea să le ia managementul companiei împotriva mobbingului ar trebui, în primul rând, să implice o politică limpede care nu agreează intimidarea angajaţilor. Apoi, la fel de importante sunt comunicarea transparentă şi formarea echipelor în funcţie de obiective.
