Style

Cum s-a schimbat moda în vremea pandemiei: pijamalele au devenit ţinuta de bază, cămăşile şi sacourile sunt utile în videoconferinţe, dar pantalonii şi fustele sunt opţionale

15 mai 2020 2660 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Expresia spune că haina îl face pe om. Nu cred că e aşa, dar cu siguranţă piesele vestimentare spun o poveste. Ţine de fiecare dintre noi să decidem cărui gen literar îi aparţine această poveste şi ce impresie lasă asupra celor care o „citesc“, privesc adică. Dacă până acum o lună-două fiecare îşi conturase, mai mult sau mai puţin, propriul stil vestimentar, pandemia actuală de Covid-19 a dat peste cap garderobe întregi. Mai exact, le-a redus, nu de puţine ori, la pijamale şi haine de stat în casă. Uneori îşi mai fac loc printre ele şi o cămaşă sau un sacou menite să salveze aparenţele în timpul unei şedinţe video, dar cam atât. Pantalonii şi fustele au devenit opţionale sau chiar inexistente. În acest context, povestea pe care o spun hainele s-a scurtat şi simplificat semnificativ. Ce înseamnă asta?

Am discutat cu jucătorii din piaţa de fashion online şi offline despre cum arată moda în vremea telemuncii şi am întrebat psihologi şi sociologi despre rolul hainelor în timpul acestei pandemii de Covid-19. Din ce am aflat am scris o poveste narată de După Afaceri Premium şi realizată cu sprijinul answear.ro.

Până nu de mult, ţinuta office era una, hainele pentru ieşit în oraş seara erau altele, iar dacă evenimentul o cerea - o piesă de teatru sau un concert - atunci cu siguranţă că se impunea o schimbare a pieselor vestimentare cu unele adecvate situaţiei. Acestea sunt doar câteva exemple menite să ilustreze complexitatea unei garderobe şi impactul psihologic pe care hainele l-au avut dintotdeauna asupra oamenilor.

În ultima perioadă însă, clasica pereche de pijamale a devenit atemporală, universal valabilă, suficient de business-casual pentru ţinuta de birou, dar şi versatilă pentru o cină romantică în bucătărie şi totodată perfect confortabilă pentru o întâlnire cu prietenii - via Zoom - în dormitor, la un pahar cu vin.

Specialiştii spun însă că ideal ar fi să existe o delimitare între muncă şi viaţă privată, iar cel mai facil mod ar fi cu ajutorul hainelor. Ce înseamnă asta?

„Un rol pe care hainele îl au este acela de diferenţiator între viaţă privată şi viaţă profesională. Prin urmare, chiar dacă întâlnirile de muncă sunt virtuale, este important să se discrimineze între persoana care este angajată în relaţii de muncă (ce presupun, în sine, o anumită atitudine şi asumarea anumitor responsabilităţi) şi aceeaşi persoană implicată în activităţi ce ţin de viaţa privată“, spune Lavinia Ţânculescu. Ea este doctor în psihologie, membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, tutore pentru cursul de diagnoză organizaţională, consultant organizaţional, lector universitar şi psihanalist de formare analitică.

Simbolic vorbind, prin „încorsetarea“ care le poate fi asociată, hainele pot contribui nu doar la atribuirea unui status, a unei identităţi sociale şi profesionale, ci şi la centrarea atenţiei pe sarcinile, responsabilităţile sau discuţiile ce se poartă. „Astfel, nu sunt în atenţie elemente de tipul: oare voi fi judecat pentru că sunt «altfel» (îmbrăcat) decât ceilalţi colegi? Oare tricoul acesta este potrivit sau poate transmite că nu sunt cu totul implicat în aspectele legate de muncă pe care le discutăm?“, adaugă Lavinia Ţânculescu.

Raluca Radu, country manager al retailerului online ANSWEAR.ro, spune că a observat în această perioadă mai multe schimbări interesante în comportamentul consumatorilor. În primul rând, a crescut comanda medie şi clienţii s-au orientat mult către brandurile medium-high.

„Este clar că am şi atras un public nou pentru aceste branduri, public care până acum comanda din magazinele fizice.“ Brandurile cele mai căutate în această perioadă au fost Karl Lagerfeld, EA7, Armani Exchange, Polo Ralph Lauren, Coach, Lauren Ralph Lauren, Michael Kors.

„Din punct de vedere al categoriilor de produse la care s-au înregistrat creşteri, aş menţiona categoriile de rochii şi jeans. Jeans nu a fost pentru noi una dintre categoriile de top în trecut pentru că majoritatea clienţilor doreau să probeze perechea de pantaloni în magazinul fizic înainte să o comande.“ Odată cu închiderea magazinelor fizice s-a observat o creştere în online la jeans. „La fel, pe categoria de rochii există o creştere semnificativă, bănuim că aici clienţii comandă pentru atunci când se va încheia perioada de izolare.“

Totodată, vânzările pe categoria de pijamale s-au dublat la ANSWEAR.ro. O evoluţie similară au avut şi halatele de baie sau de casă şi echipamentele sportive.

„Observăm totuşi creşteri mari şi pentru rochii, cămăşi şi bluze.

S-au comandat atât cămăşi office, cât şi rochii elegante, dar şi rochii lejere, haine de sport sau tricouri comode. Şi pe categoria de lenjerie intimă am avut o creştere cu 60% a vânzărilor, parte din creştere generată de lenjeria confortabilă şi parte din creştere generată de lenjeria sexy.“ Raluca Radu spune astfel că în această perioadă se pot remarca două tendinţe când vine vorba de garderoba de pandemie. Pe de-o parte există acele persoane pentru care pijamalele sunt la putere. Există şi aceia care simt nevoia de a purta haine pe care în mod obişnuit le-ar avea la birou, măcar în partea de sus a corpului, mai exact cea care se vede în videoconferinţe.

„Fustele reprezintă una dintre categoriile pe care am înregistrat o scădere de chiar 20%“, continuă Raluca Radu, care însă afirmă că vânzările de pantaloni şi jeans au crescut.

Rolurile hainelor au rămas aceleaşi, însă s-a schimbat foarte mult contextul în care le putem purta, crede Alexandru Dincovici, sociolog şi fondator al companiei Izibiz Consulting.

În primul rând, ele sunt un mijloc de individualizare şi implicit de exprimare a unui anumit tip de identitate. În al doilea, care este un rezultat direct al primului, ele pot fi şi un mijloc de construire cvasi-disciplinară a unui anumit tip de subiect al puterii. „Acolo unde există, de exemplu, uniformă sau un anumit tip de ţinută obligatorie sau aproape obligatorie de birou (cod vestimentar), hainele reprezintă un mod de constituire al subiecţilor contextului respectiv şi chiar al fixării lor într-o ierarhie.“

Hainele, spune el, nu sunt niciodată neutre, ele exprimă mereu ceva despre purtător, începând cu genul şi terminând cu alte atribute precum statutul social sau preferinţele de o anumită natură.

„În relaţia cu munca de acasă, şi implicit cu autoritatea locului de muncă sau a angajatorului, alegerea vestimentară poate indica pe de o parte asumarea în continuare a unui anumit tip de status - de angajat, subiect al relaţiilor de muncă - sau, dimpotrivă, o contestare a acestuia şi a noii normalităţi.“

Alexandru Dincovic dă exemplul primului-ministrul al Noii Zeelande care a apărut în live-uri pe Facebook pe perioada pandemiei îmbrăcată în trening de casă. El consideră că nu e deloc un exemplu rău.

„Pentru că nu trăim vremuri normale şi nu suntem la birou, ci acasă, angrenaţi în activităţi care încearcă să combine creşterea copiilor cu treburile casnice şi cu munca de birou, toate sub acelaşi acoperiş, poate e mai firesc să nu ne prefacem că totul decurge la fel şi costumul de birou e la fel de potrivit şi între două schimburi de scutece şi un alăptat.“

Tocmai în acest context, oamenii s-au orientat foarte mult în această perioadă spre pijamale şi produse de casă confortabile, spun reprezentanţii Sofiaman, un brand românesc ce comercializează astfel de articole vestimentare.

„Un factor important în alegerile clienţilor din această perioadă a fost calitatea materialului şi respectiv fibra din care acesta este realizat.“ De exemplu, foarte mulţi dintre clienţii Sofiaman au optat pentru produse din bumbac organic sau din bambus.

„Noi chiar am lansat o colecţie în plină pandemie şi credem că prin imprimeurile colorate şi jucăuşe am adus puţină veselie în universul de acasă al oamenilor şi în special al copiilor.“ Cea mai importantă creştere brandul a înregistrat-o la colecţia pentru familie, urmată de pantalonii de casă şi cămăşile de noapte pentru femei.

„A fost un mix între pijamale şi homewear, însă ce e foarte important e că oamenii au mizat mult pe confort. Acest lucru reiese din modelele cumpărate, dar şi din materialele preferate.“

O altă schimbare în comportamentul clienţilor e legată de creşterea cererii pentru piese separate: tricouri, bluze sau pantaloni, acele produse esenţiale din viaţa de zi cu zi.

Lavinia Ţânculescu consideră că diferenţa, până la un moment dat, nu se face, de exemplu, în cazul doamnelor între a purta un tricou de casă şi un tricou de zi, ci între a purta un tricou cu sau fără sutien.

„Exact cum sutienul asigură un grad suplimentar de distanţare în interacţiuni, aşa şi hainele de casă şi cele de birou au rolul de trasare a unor limite între cele două lumi şi de transmitere a mesajului că persoana este dedicată uneia sau alteia dintre lumi în funcţie de ce a ales (consimţit) să poarte.“

Ea crede că abordarea unui stil vestimentar mixt, adică a avea în partea de sus cămaşă şi în partea de jos pijama, induce - la nivel mental - o mai mare confuzie.

„Cu alte cuvinte, nu eşti nici cal, nici măgar, nici călare, nici pe jos, un fel de centaur sau sirenă. Precum nu eşti în întregime nici domestic, nici social, mintea ta este împărţită între cele două lumi (roluri) şi, total, nu reuşeşte să fie nici într-o lume, nici în cealaltă.“ Mai exact, mintea este mereu preocupată de procesul „deschis“ în celălalt rol, iar acesta este motivul pentru care aportul s-ar putea să nu fie complet nici într-o parte, nici în alta.

„Fără a mă pronunţa neapărat legat de sănătatea mentală, un tip diferit de haină pentru activităţi care nu implică statul în pat, cu constrângerile corporale aferente, te poate ajuta şi la delimitarea unor părţi ale zilei, în lipsa unor repere venite din exteriorul locuinţei, şi la o productivitate ceva mai bună“, confirmă şi sociologul Alexandru Dincovici. A purta o pereche de blugi în casă, de exemplu, îţi poate aduce aminte, de fiecare dată când vrei să te întinzi pe canapea, că ai totuşi altceva de făcut, doar pentru că materialul îţi limitează mişcările. În plus, aranjatul şi îmbrăcatul fac parte dintr-un soi de ritual în care angrenezi obiecte cu semnificaţii legate de muncă şi de un stil de viaţă normal, pre-pandemie, la care cu siguranţă ne vom reîntoarce.

„Aceasta este şi o modalitate de a preveni o ruptură aproape completă între înainte şi după starea de urgenţă, şi de a facilita şi reîntoarcerea la viaţa cu un loc de muncă diferit de locuinţă.“

Indiferent că e pandemie sau nu, există un segment vestimentar esenţial, acesta fiind imun la orice criză. Este vorba de lenjeria intimă, mai exact atât de produse casual şi confortabile, cât şi cele menite să facă imaginaţia să lucreze.

„Body-urile Nalu continuă să fie cele mai apreciate produse din ultima noastră colecţie, semn că clientele noastre sunt preocupate în continuare de ţinutele lor, chiar şi în acest context al izolării“, spune Raluca Lupşa, co-proprietar şi managing director al brandului românesc de lenjerie intimă Nalu. Ea adaugă că produsele sunt gândite în concordanţă cu filosofia brandului NALU, şi anume că simplitatea este noul lux. Atât body-urile, cât şi lenjeria intimă au un design minimalist şi sunt realizate din materiale fine, plăcute la atingere, ce urmează linia naturală a corpului.

„Pentru că promovăm frumuseţea naturală a femeilor, produsele noastre nu au în compoziţie întărituri din sârmă sau burete, deci toate sunt confortabile, unele dintre ele având o notă sexy, dar mai actuală, mai contemporană.“

Aşadar clienţii caută, şi acum, ca şi înainte, produse ce îmbină plăcutul cu utilul, produse care le dau o stare de spirit bună, care sunt confortabile, dar în acelaşi timp frumoase din punct de vedere estetic.

„Tot în acest registru, urmează să lansăm o gamă de produse de tip loungewear, care să arate bine, dar să fie şi confortabile.“ Raluca Lupşa spune că dincolo de funcţionalite, lenjeria intimă contribuie la starea de spirit pe care o persoană o are în timpul zilei. Lenjeria intimă e primul articol de îm­brăcăminte ce intră în contact cu pielea, de aceea la Nalu atenţia merge în primul rând către materialele şi accesoriile folosite.

„Credem cu tărie că articolele noastre au acest efect asupra celor ce le poartă.“

O filosofie similară are şi un alt brand românesc de lenjerie intimă, I.D. Sarrieri, ale cărui produse fac înconjurul lumii.

„Trăim în aceste zile, cu siguranţă o perioadă fără precedent în istoria contemporană, iar experienţele zilnice sunt parcă extrase din filme hollywoodiene. La începutul perioadei de lockdown, o mare parte din vânzări au încetinit brusc“, spun oficialii brandului. Pe măsură însă ce această stare de blocaj a fost percepută şi acceptată de cei mai mulţi ca fiind o „normalitate“ pentru câteva luni, clienţii au reînceput cumpărăturile, căutând produse confortabile, în special din segmentul de produse de casă - atât de zi - pantaloni şi maieu din catifea sau modal cu inserţii de dantelă, cât şi de seară - pijamale modal sau mătase.

„În acest moment, se pare că trecem uşor într-o altă etapă, în care obiceiurile de consum ale clienţilor se îndreaptă spre produse provocatoare, dar preţioase în acelaşi timp, precum mini-chemise din mătase naturală cu inserţii de dantelă, body-uri, alături de sutiene speciale din broderie fran­ţuzească.“

Pe măsură ce consumatorii se îndepărtează de avalanşa de ştiri, o mare parte din ei, doresc să poată oferi sau să îşi poată oferi un mic „răsfăţ“ în această perioadă tulbure, adaugă oficialii I.D. Sarrieri.

„Cu siguranţă stă în puterea noastră să conştientizăm în fiecare zi că viaţă este frumoasă!“