Gastronomie

Vinuri de primăvară sau florile din pahar

26 feb 2015 1795 afişări de Ioana David
Din aceeaşi categorie

 

În prag de primăvară, dacă ştiţi ce vinuri să alegeţi, veţi avea surpriza ca atunci când le turnaţi în pahar simţurile să vă fie invadate de parfum de magnolie, lavandă, trandafir, liliac sau chiar de fân proaspăt cosit. Închideţi ochii, duceţi paharul de vin la nas, inspiraţi adânc, şi cu puţină pricepere veţi evada din iarnă direct pe un câmp de flori. După Afaceri Premium vă propune câteva soiuri pentru a putea experimenta această magie senzorială.

La începutul lunii februarie, producătorul de vin Avincis din Drăgăşani a lansat cupajul Cuvee Grandiflora din recolta anului 2011. Data lansării nu a fost aleasă întâmplător, februarie marcând începutul anului viticol, după cum nici numele vinului nu este o întâmplare. Acesta face trimitere la aromele florale ale vinului, un cupaj de Cabernet Sauvignon şi Merlot, care aminteşte de parfumul magnoliei.

Avocaţii Cristiana şi Valeriu Stoica, cei care deţin crama Avincis, spun însă că dincolo de parfumul florilor a mai existat o inspiraţie, nuvela „La Grandiflora“ scrisă de Gib Mihăescu în anii ’20, a cărei intrigă se desfăşoară în Drăgăşani, în jurul grădinii de vară Grandiflora. Într-un vechi tratat de botanică, o specie de magnolie poartă numele de Grandiflora, iar acum  splendida floare parfumează licoarea lansată de cei doi avocaţi, chiar în prag de primăvară.

Deşi nu păreau a fi destinaţi să devină podgoreni, avocaţii Stoica şi-au descoperit pasiunea pentru vinuri după o vizită la conacul pe care l-au moştenit. Au învăţat limbajul vinului, i-au descusut secretele, iar acum pot spune sincer că licoarea fermecată răsfaţă trei simţuri esenţiale: văzul, mirosul şi gustul. Desigur ultimele două sunt cele mai importante şi de multe ori un pahar de vin bun îl transpune pe cel care-l savurează într-o călătorie senzorială în care strugurii sunt dezmierdaţi cu o întreagă paletă de arome.

„Aromele florale pot sugera parfumul de trandafir, lavandă, flori albe, violete sau citrice. Sunt însă şi arome fructate, care ne poartă cu gândul la fructe roşii sau negre, citrice, prune, fructe tropicale, pepene galben sau măr. De asemenea sunt arome care ne amintesc de gustul sau mirosul specific unor condimene precum piperul, vanilia, nuca de cocos, alunele sau tabacul dulce. Acest lucru se datorează învechirii în butoaie de stejar, cu precădere în cazul vinurilor roşii. Sau există vinuri albe care pot avea o textură olfactiv-gustativă vegetală  sau de plante aromatice, eucalipt, sparanghel, mărar sau agrişe“, spune Cristiana Stoica.

În timp ce cunoscătorii pot identifica rapid aromele din vin, neiniţiatii le pot simţi dacă au în faţă o listă de arome sau pot folosi roata aromelor din vin, o invenţie a chimistei de origine americană Ann C. Noble, care a oferit publicului larg primul instrument de percepţie a acestora, unde sunt listate diferitele tipuri de parfum.

„Fiecare soi are arome caracteristice, dar în funcţie de zonele de unde provin, de vinificaţie, fiecare vin, produs din acelaşi soi de struguri, poate avea arome diferite“, explică Simona Mardale, marketing & sales manager al Liliac, amb Wine Company.

Deşi poate face trimitere la floare, numele Liliac al cramei are legătură de fapt cu mamiferul zburător de noapte care se află în turnurile bisericilor transilvănene din zona unde sunt situate podgoriile. Cu toate acestea, vinurile roşii din portofoliu au arome de liliac, iar crama nu exclude să folosească această asociere în viitor.

Feteasca albă din portofoliul Liliac are iniţial arome puternic  florale combinate cu note ierboase de fân proaspăt.  Feteasca regală este un vin floral ce se deschide cu arome de flori de câmp, dar la final face loc nuanţelor de pere coapte şi pepene galben.

Gewurtztraminer are aromă de trandafir, mosc, continuă cu lychee şi la final dezvăluie condimente, iar Feteasca neagră  vine cu aromă specifică de gem de prune afumat, cireşe amare şi, deşi este mai puţin floral, poate avea uşoare urme de vanilie.

În cadrul procesului de vinificaţie, specialiştii pot folosi diferite metode prin care pot accentua anumite arome, dar acest lucru ţine de flerul fiecăruia. Însă gustul şi mirosul unui vin sunt in­fluenţate direct de terroir-ul de unde îşi ia caracteristicile.

Spre exemplu, solurile argilos-calcaroase, terenurile în pantă şi expunerea graduală la soare îm­preună cu influenţa unor cursuri de apă din zonă, imprimă mineralitate şi structură vinurilor produse. Este cazul vinurilor Avincis, podgoria fiind situată în apropierea râului Olt.

„Strugurii înşişi, prin aromele şi soiurile lor, constitue fundamentul unei întregi arhitecturi olfactive şi gustative“, spune Cristiana Stoica.

Vinurile albe ale Avincis au arome florale, de plante aromatice sau de fructe tropicale şi au o aciditate echilibrată. De cealaltă parte, vinurile roşii sunt caracteristice prin arome de violete, fructe de pădure roşii şi negre sau condimente şi au tanini catifelaţi.

Aromele sunt determinate de soiul de struguri şi se dezvoltă în timpul procesului de fermantare. Nu trebuie confundate cu buchetul, care se formează în timpul procesului de maturare a vinului.