Oraşul Istanbul trebuie să ajungă la 10 milioane de turişti până în 2015 şi să fie perceput ca o destinaţie turistică de shopping, comparabilă cu Viena, Paris sau Londra. Acesta este unul dintre obiectivele pe care şi le-a propus ministerul turismului din Turcia, alături de mai mulţi parteneri privaţi din rândul centrelor comerciale, uniunii brandurilor şi companiilor aeriene.
În timp ce turcii din Istanbul pregătesc ultimele detalii ale Istanbul Shopping Fest (ISF), un festival de shopping ce va începe pe 18 martie anul acesta, autorităţile şi asociaţiile de turism din Bucureşti se rezumă la a face doar declaraţii despre proiecte fanteziste în turism, fără a şti măcar numărul de vizitatori pe care îi primeşte Bucureştiul.
Chiar şi cel mai recent proiect anunţat, Bucharest City Plus, care trebuia să "pună oraşul pe harta turistică a Europei" a rămas doar la nivelul declaraţiilor făcute de fondatori.
La sfârşitul lui decembrie anul trecut, Asociaţia de Turism a Municipiului Bucureşti (ATMB) promitea atragerea de turişti în Capitală prin evenimente culturale, sportive, gastronomice. Până acum nu s-a realizat nimic. Asociaţia a fost înfiinţată în octombrie 2009 de către Primăria Municipiului Bucureşti, Camera de Comerţ şi Industrie, Asociaţia de Promovare a Obiectivelor Turistice, agenţia de turism J'Info Tours, Fundaţia Comuniunea Internaţională Română, agenţia de turism Danco Pro Communication şi compania de transport persoane C&I Com Serv. Spre comparaţie, Hakan Kodal, unul dintre organizatorii festivalului de shopping, nu doar că ştie câţi turişti primeşte anual oraşul de pe două continente, dar a realizat şi un plan pe termen lung pentru atingerea obiectivului de 10 milioane de turişti până în 2015.
"Oraşul Istanbul a atras 7,5 milioane de turişti anul trecut prin cultura şi istoria sa. Pentru a creşte numărul de vizitatori trebuie ca Istanbulul să fie vizitat şi pentru facilităţile de shopping pe care le oferă. Ne-am propus să transformăm oraşul într-o destinaţie de shopping ca Viena, Paris sau Londra prin organizarea unui festival anual", a declarat Hakan Kodal. Doar pentru ediţia de anul acesta a festivalului de shopping, care se va desfăşura între 18 martie şi 26 aprilie, s-au alocat 50 de milioane dolari (36 mil. euro).
"Contribuţia încasărilor provenite de la turiştii străini în încasările totale ale oraşului trebuie să se dubleze. Până în 2023 vrem ca doar din shopping oraşul Istanbul să câştige 10 mld. dolari", a susţinut el.
Turiştii lasă la cumpărături în Dubai 2 miliarde de euro
În prezent, unul dintre cele mai populare festivaluri de shopping este cel din Dubai, lansat în 1996 şi care se desfăşoară în fiecare an între 20 ianuarie şi 20 februarie. Aproape 3,4 mil. turişti şi încăsări estimate la 2 miliarde de euro a adus acest festival în urmă cu doi ani, potrivit datelor de pe site-ul organizatorilor. "Dacă Dubaiul atrage turişti prin festivalul de shopping, este timpul ca şi Istanbulul să primească turişti pentru shopping. Avem peste 90 de centre comerciale în care sunt prezente branduri internaţioale, dar şi bazaruri cu produse tradiţionale. În toate magazinele se vor vinde produse la reduceri."
Proprietarii de mici magazine de suveniruri din Istanbul se arată încântaţi de festivalul care le va aduce mai mulţi clienţi şi implicit vânzări mai mari. Tevfik Agar, proprietarul unui magazin cu produse din ceramică din Grand Bazaar, susţine că în Istanbul nu a ajuns criza economică şi că vânzările magazinului sunt în creştere. Un alt proprietar de magazin, Kadir, declară că este mulţumit de calitatea vieţii lui în Istanbul şi că aceasta nu s-a schimbat cu nimic de când au început mişcările violente din Africa de Nord.
"Doar cei care au afaceri în Libia, Egipt sau Tunisia au fost afectaţi. Era de aşteptat să aibă loc proteste în aceste ţări. Noi (poporul turc - n. red.) am trecut în urmă cu mulţi ani prin aceste probleme, ceea ce arată că musulmanii din Tunisia, Egipt şi Libia sunt nişte întârziaţi în reforme", spune Kadir.
Unul dintre ghizii din Istanbul, Utkutunca, susţine că deşi Turcia este o ţară musulmană precum Egipt, Libia şi Tunisia, modul în care este guvernată diferă total de cel din aceste ţări în care au avut sau au loc violenţe stradale.
