Un pahar cu vin roşu şi o baghetă de pâine proaspătă sunt partenerii ideali pentru o bucată de brânză franţuzească de calitate. Singura problemă intervine când trebuie să alegeţi sortimentul de brânză din varietatea la care se spune că însuşi generalul Charles de Gaulle s-ar fi referit, în 1968, când a întrebat ”Cum poate cineva să guverneze o ţară cu 246 de feluri diferite de brânză?”. Ce ar spune el acum, când se vorbeşte despre peste 600 de sortimente franţuzeşti de brânzeturi?
Acestea vin din diferite regiuni ale Franţei şi, ca şi vinul, diferitele locaţii geografice sunt specializate în diferite arome. În zonele din jurul Parisului predomină brânza Brie şi Camembert, în timp ce în regiunile estice, sortimentele de brânză mai tare, cum ar fi Emmental. Multe regiuni centrale produc varietăţi de brânză din lapte de capră, pe când în altele, cel de oaie este mai popular. Alsacia este regiunea alpină faimoasă pentru brânzeturile aromate; iar din Pirinei vine Chiberta, o brânză cu o uşoara aromă de nuci. Numeroase brânzeturi franţuzeşti includ în numele lor pe cel al oraşului sau regiunii unde au fost produse. Spre exemplu, Brie de Meaux vine din regiunea Meaux, prin aceste nume crescând şi controlul politic asupra producţiei de brânză.
Într-o epocă a reducerilor şi a supermarketurilor, brânzeturile franţuzeşti se află într-un moment de maximă producţie, acestea nu a fost niciodată mai populare ca până acum. Există numeroase familii în Franţa care, după ce au rămas fără loc de muncă sau au renunţat de bună voie la acesta, se întorc la îndeletnicirile tradiţionale, cum ar fi producţia de brânza de casă, o delicatesă pentru care există întotdeauna cumpărători.
Evoluţia artei brânzeturilor a început cu mii de ani în urmă: multe dintre acestea au apărut în Evul Mediu sau mai târziu – Cheddar în jurul anului 1500, parmezanul în 1597 sau Camembert în 1791.Prima fabrică pentru producţia industrială a brânzei a fost deschisă în 1815, în Elveţia, iar anul 1860 a reprezentat începutul unei noi ere pentru producţie de brânză datorită descoperirii de către Louis Pasteur a bacteriilor care produc fermentaţia. Brânzeturile făcute în fabrici le-au înlocuit pe cele ale fermierilor odată cu cel de al Doilea Război Mondial, iar de atunci, aceasta a fost modalitatea principală de producţie pentru majoritatea produselor lactate adresare consumatorilor din America şi Europa de atunci până în prezent.
Iar în prezentul francezilor, brânza este, alături de vin, elementul central al meselor zilnice. Dar în timp ce eticheta indică că mesenii ar trebui să aştepte ca paharul de vin să le fie umplut de altcineva aflat la masă, cu brânză lucrurile stau altfel: un platou cu diverse feluri se va afla pe masă, din care trebuie să te autoserveşti cu sortimentul de brânză cu care vrei să te delectezi.
