Gastronomie

din vorbă în vorbă cu… Mircea Anca

24 iul 2013 443 afişări de Ioana David
Din aceeaşi categorie

În 2001, imediat după terminarea liceului, Mircea Anca urmărea la televizor un documentar despre cum a fost construit hotelul Burj Al Arab din Dubai, considerat un etalon al luxului la nivel mondial.  Să lucrezi într-un asemenea loc părea pe atunci un vis imposibil…

Zece ani mai târziu Mircea Anca se afla însă în faţa directorului de hotel şi al şefului de resurse umane, care erau la Bucureşti într-o campanie de recrutare de personal pentru diferite departamente din cadrul faimosului hotel. A fost primul pas spre o carieră ce avea să-l ducă în faţa celor mai bogaţi oameni din lume ce trec pragul hotelului şi sunt dispuşi să cheltuiască mii sau zeci de mii de euro pe o sticlă de vin... 

Din septembrie 2012, Mircea Anca a devenit unul dintre cei 11 somelieri ai restaurantelor din hotelul Burj Al Arab din Dubai, unde împarte responsabilităţile cu alţi colegi din Africa de Sud, Argentina, Bulgaria, india, Mauritius sau Malaiezia.

De fapt, Mircea Anca a fost recrutat pentru postul de ospătar însă cu posibilitatea de a schimba poziţia în somelier odată ce aceasta devenea valabilă. În industria ospitalităţii a început să lucreze în 2003, iar din 2009 a fost maître d’hotel şi somelier în cadrul hotelului City Plaza din Cluj. Recunoaşte că a înţeles cât de vastă şi complexă este lumea vinului când a participat la Trofeul Somelieriei 2010 şi l-a cunoscut pe preşedintele Asociaţiei Somelierilor din România, Doru Dumitrescu. „Atunci am înţeles cu adevărat cât de puţine ştiam despre lumea vinului“, spune Mircea Anca.

Acum jobul său este să recomande vinuri aduse de peste tot din lume clienţilor restaurantelor din hotelul Burj Al Arab, puţini fiind cei care ştiu exact ce-şi doresc şi nu au nevoie de recomandări. De obicei vinurile din Franţa şi Italia sunt cele pe gustul clienţilor, acestea fiind şi cel mai bine promovate la nivel internaţional.

„Avem în listă vinuri pentru toate buzunarele şi nu doar pentru clienţii care stau în hotel, deoarece o mare parte din oaspeţii pe care îi avem la prânz sau la cină sunt din afara acestuia. Preţul băuturilor alcoolice în Dubai este puţin mai ridicat decât în alte locuri ale lumii din cauza taxelor impuse de guvern şi a numărului mic de distribuitori, doi mai exact. Avem unele vinuri care costă puţin sub 100 de euro, iar altele ce depăşesc uneori preţul unei maşini noi“.

Lumea vinului devine din ce în ce mai mare, iar provocarea fiecărui somelier este să fie la curent cu noutăţile, este de părere Mircea Anca. O altă încercare pentru experţii în vin este reprezentată de către oaspeţii dificili care nu ştiu ce vor. De aceea somelierii trebuie să cunoască foarte bine caracteristicile vinurilor din sticlă, dar şi meniul restaurantului pentru a putea asocia cât mai bine licorile cu preparatele culinare.

Dubaiul a fost afectat la rândul lui de criza economică, mai spune Mircea Anca, şi deşi clienţii nu mai cheltuiesc aşa cum o făceau înainte de 2008, din când în când mai sunt persoane care întreabă, chiar înainte de a se uita pe meniu, dacă în ofertă există cei mai buni ani ai vinurilor Grand Cru din Bordeaux sau Burgundia.

„Clienţii care întreabă de astfel de vinuri cu siguranţă au gustat mai mult vin fin decât majoritatea somelierilor şi sunt adevăraţi cunoscători ţinând cont de preţul exclusivist al acestor sortimente.“

Somelierul român declară că îi plac vi­nurile bune, indiferent de zona din care provin şi are o slăbiciune pentru Puligny-Montrachet.

Regretul său este că pe lista de vinuri a celebrului hotel nu se află niciun vin românesc, deoarece niciunul dintre cei doi distribuitori de băuturi alcoolice nu le importă. România a început să producă vinuri excepţionale, afirmă somelierul, însă mai are mult de lucrat la partea de marketing şi promovare şi ar putea lua exemplul Australiei, Africii de Sud sau chiar al Noii Zeelande care şi-au făcut cunoscute vinurile într-un interval foarte scurt de timp. Cu toate acestea, este încrezător că anumiţi producători de vin din România au înţeles ce au de făcut.

„Mi-ar face o deosebită plăcere să am ocazia să recomand vinuri româneşti în restaurantele de la Burj Al Arab, însă deocamdată nu importă nimeni. Sper ca acest lucru să se schimbe în viitorul apropiat şi să văd vinuri româneşti nu doar la Burj Al Arab, ci în tot Dubaiul. Dar asta nu mă opreşte să vorbesc despre vinurile româneşti ori de câte ori am ocazia“.

De multe ori este întrebat de clienţi de unde e de origine, iar discuţia se sfârşeşte cu o lungă listă de vinuri româneşti pe care le recomandă spre a fi încercate dacă cei curioşi vor avea ocazia. Pentru somelierii de la Burj Al Arab, ziua de muncă are 12-13 ore şi începe dimineaţa, în pivniţa principală unde sunt aranjate vinurile pentru fiecare restaurant în parte.

Pe parcursul zilei, printre sarcinile de serviciu se numără  „mise en place-ul“ mesei pentru serviciul de prânz în restaurantul de care este fiecare responsabil şi aranjarea vi­nurilor aduse în pivniţa principală, degus­tări, dar şi rapoarte. Din punctul de vedere al somelierului român, serviciul de cină este partea cea mai interesantă a unei zile de muncă, iar odată cu finalizarea acestuia se termină şi ziua de lucru.