LIVE: ZF Femei în business: Care sunt lecţiile învăţate în antreprenoriat şi ce planuri de viitor are antreprenoarea care a dezvoltat unul dintre cele mai cunoscute branduri de pantofi? Urmăreşte o discuţie cu Cristina Bâtlan, fondatoarea şi creative directorul Musette
Gastronomie

Care este povestea unuia dintre cele mai frumoase castele din România, inspirat de chateau-urile din Franţa, de pe Valea Loirei şi transformat astăzi în hotel de lux? GALERIE FOTO

Articol cu conţinut publicitar.

 

Castelul Bethlen-Haller din localitatea Cetatea de Baltă, judeţul Alba, pare desprins dintr-un peisaj idilic din Franţa. De altfel, construcţia a fost inspirată de un castel de pe Valea Loirei. Locul are un aer cu atât mai franţuzesc cu cât povestea lui actuală e legată de vin, de plantaţii viticole care se întind pe mii de hectare, ale Grupului Jidvei. Asemănător zonei Bordeaux, unde orice château are brandul său de vin. Astfel, într-o perioadă în care călătoriile în străinătate sunt un vis sau o amintire, dar şi în restul timpului, în inima României există un strop de Valea Loirei şi Bordeaux, dar există şi ceva în plus. Ce? O poveste.

„Castelul Bethlen-Haller din localitatea Cetatea de Baltă a fost construit de tatăl cancelarului Transilvaniei, Miklos Bethlen, între anii 1560 şi 1624, în stil renascentist, având patru turnuri amplasate în cele patru colţuri, după modelul castelelor de pe valea Loirei“, spun reprezentanţii Jidvei.

Mai multe castele din Transilvania sunt denumite după familia Bethlen. Miklos Bethlen a fost cancelar al Transilvaniei, iar Gabor Bethlen, provenit dintr-o altă ramură a aceleiaşi familii de nobili maghiari, a fost principe al Transil­vaniei.

De-a lungul timpului, castelul, aflat în prezent în proprietatea Grupului Jidvei, a trecut prin numeroase transformări. Construcţia actualei clădiri a fost finalizată în anul 1624, iar între anii 1769-1773, castelul a fost reamenajat în stil baroc. În perioada în care a aparţinut familiei Haller, a fost realizată construcţia frontispiciului castelului, care până atunci avea doar cele patru turnuri. În prezent, castelul păstrează atât principalele elemente arhitecturale renascentiste, cât şi o parte dintre cele baroce, în spatele imobilului regăsindu-se un fost element decorativ ce poartă inscripţia „Anno 1773“.

După anul 1989, castelul a fost revendicat şi retrocedat familiei Haller, iar familia Necşulescu l-a cumpărat de la ultimul său descendent, în 1999. Claudiu Necşulescu şi tatăl său, Liviu Necşu­­lescu, au readus la viaţă business-ul Jidvei în anii ’90 după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Acum, Maria şi Ana Necşulescu, fiicele lui Claudiu Necşulescu, sunt implicate la rândul lor în business. Aceasta este o situaţie rară dat fiind că foarte puţine dintre business-urile româ­neşti antreprenoriale reuşesc să ajungă la cea de-a treia generaţie. Iar planurile nu se opresc aici.

„Sper să pot duce şi mai departe această moştenire“, spunea recent Maria Necşulescu. Motivele care au determinat achiziţionarea Castelului Bethlen-Haller a fost diverse, spun reprezentanţii Jidvei. În primul rând, exista o legătură între castel şi I.A.S. Jidvei, într-o perioadă funcţionând aici o secţie de şampanizare.

„Au existat, de la bun început, intenţia şi dorinţa de a restaura această construcţie-simbol, re­dându-i farmecul de odinioară atât din raţiuni ce ţin de istoria acestui loc, cât şi în ideea de a transforma acest castel într-un element emblematic, într-un simbol cum nu se poate mai potrivit pentru un producător de vin.“

De-a lungul secolelor, castelul a cunoscut perioade de glorie, dar şi de decădere. A fost moştenit, donat, pierdut la cărţi, confiscat de autorităţi, răscumparat şi renovat, având peste 45 de proprietari. Familia grofului Haller a locuit în castel până la naţionalizare.

„În perioada comunistă, castelul a aparţinut I.A.S. Jidvei, aici funcţio­nând secţia de şampanizare, iar în turnuri fiind amenajate spaţii de locuit pentru muncitorii aduşi la muncile agricole. Este o perioadă tristă a istoriei castelului, marcată de modificări şi distrugeri semnificative.“ Tot atunci au dispărut şi piesele decorative, argintăria şi mobilierul din diferite perioade şi stiluri cu care fiecare generaţie de proprietari a personalizat spaţiile castelului.

Printr-un amplu proces de restaurare, început în anul 2003, prin care s-a urmărit îndepărtarea intervenţiilor anterioare şi evidenţierea arhitecturii şi simplităţii originale a spaţiilor, familia Necşulescu a readus castelul la lumină, transformându-l totodată într-un simbol de preţ al Jidvei.

„În sala mare de primire a Castelui, se află un portal din piatră, sculptat în stil renascentist, care decorează intrarea în Turnul cu ceasuri. Pe aici, pe o scară din lemn de stejar, construită într-o spirală perfectă, fără nici o îmbinare metalică doar în cuie de lemn, se făcea accesul către niveluri superioare până la construirea frontispiciului. În Europa există doar câteva scări de lemn din perioada respectivă şi suntem mândri că am reuşit să conservăm această piesă unică.“

Zidurile scării găzduiesc o inedită colecţie de ceasuri ţărăneşti şi pendule care datează de la începutul secolului XIX până la început de secol XX.

În 1983, la castel a avut loc un incediu puternic care a afectat etajul doi, turnurile şi o parte din acoperiş. Acest nivel a fost restaurat şi au fost amenajate patru camere pentru cazare, situate în turnuri.

„Tot la etaj se află şi salonul de muzică, frumos decorat, care găzduieşte, pe lângă piese autentice de mobilier, tablouri şi un vechi pian restaurat. Pereţii acestui salon sunt pictaţi în culori pastel şi găzduiesc citate celebre în limba latină ale unor muzicieni, citate care vorbesc despre vin, creaţie şi muzică.“

Spaţiile dintre turnuri au fost gândite şi realizate ca nişte spaţii de expunere a diverselor colecţii de sticlă veche, carte veche. Din sala mare de primire se coboară în sala mare de degustare pe treptele din lemn de stejar care datează din anul 1560. Pe vremea grofului Haller, aici era bucătăria cu dependinţele aferente, unde se pregătea vânatul, se curăţa zarzavatul şi se gătea. În prezent, aici se află două dintre turnuri cu vinuri de vinotecă, o cămară cu bunătăţi preparate chiar la Castel, o zonă unde pot avea loc degustări rapide, în picioare, şi o alta unde se pot desfăşura degustări mai elaborate şi mese festive.

Procesul de renovare şi reabilitare a locului a fost reluat acum câţiva ani, iar castelul a fost deschis publicului pentru vizitare în august 2020. Acesta se poate vizita de marţi până duminică în cadrul celor trei tururi ghidate care încep la orele 11:00, 13:00 şi 15:00. De asemenea, cei care doresc pot solicita degustări care cuprind cele mai reprezentative vinuri ale casei. Acestea pot fi însoţite de platouri cu aperitive sau de preparate culinare specifice zonei. Vizitatorii au ocazia şi să viziteze cramele Jidvei şi plantaţia viticolă.

„Pentru a putea respecta normele sanitare în vigoare, rezervarea prealabilă, cu cel puţin 24h înainte, este obligatorie pentru grupurile care depăşesc 10 persoane, atât pentru vizite, cât şi pentru degustări.“

Cei care doresc să descopere istoria locurilor şi povestea vinurilor Jidvei, pot petrece un „Weekend la Castel“, de vineri până duminică. Pachetele turistice pornesc de la 1.700 lei, preţul variind în funcţie de anumite servicii specifice incluse cum ar fi cazare în camere din interiorul castelului sau în camerele exterioare, degustări de vinuri, vizite la cramele Jidvei şi Tăuni, plimbări în vie, activităţi de recreere, precum vizită în ferma castelului, echitaţie în manej şi tir cu arcul.

În curte, pe locul unde au fost anexele castelului, au fost construite şase camere pentru cazarea oaspeţilor. Acestea au fost decorate cu mobilier specific zonei Transil­vaniei şi fiecare cameră are propriul pridvor de unde poate fi admirat peisajul.

În curtea castelului există şi o bisericuţă romano-catolică ce a fost construită în 1780 şi atestată documentar din vremea grofului Haller, ca fiind lăcaşul de cult al familiei. În anul 2019 a fost finalizată restaurarea şi redecorarea cu obiecte de cult autentice, biserica purtând hramul Naşterea Maicii Domnului.

„Castelul Bethlen-Haller este simbolul companiei Jidvei, imaginea acestuia fiind elementul principal al identităţii vizuale a brandului, regăsindu-se atât pe etichetele vinurilor, cât şi toate pe toate elementele vizuale care susţin comunicarea“, spun reprezentanţii producătorului de vin.

Ei adaugă că acesta este un element distinctiv foarte puternic, care aminteşte, prin asemănare, de un spaţiu cu o uriaşă istorie viticolă, Franţa, Jidvei fiind singurul pro­ducător de vinuri din România care are ca simbol un castel pe care îl şi deţine.

„Am ales ca reprezentarea grafică a castelului să fie în centrul iden­tităţii vizuale a brandului Jidvei pentru că această construcţie reuşeşte să exprime cel mai bine valorile care reprezintă fundamentul acţiunilor noastre: respectul faţă de tradiţie, faţă de istoria locurilor din care vinurile noastre îşi trag seva, faţă de moştenirea pe care o lăsăm gene­raţiilor viitoare şi, mai ales, respectul faţă de oameni şi faţă de arta vinului.“

Grupul Jidvei deţine cea mai mare plantaţie viticolă din România şi din Europa cu proprietar unic, care se întinde pe o suprafaţă de 2.500 hectare. Cele patru crame, aflate la Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu, dispun de o capacitate de stocare de peste 35 de milioane de litri şi de unele dintre cele mai moderne tehnologii din România. De asemenea, Jidvei de­ţine cea mai mare cramă gravitaţională din Europa - Crama Tăuni - şi prima de acest fel din ţară, prima maşină de plantare cu GPS din Europa, primul sistem de vinificaţie complet computerizat şi prima şcoală privată de viţă-de-vie.

Cu peste 70 de etichete în portofoliul său, Jidvei produce vinuri liniştite, vinuri spumante, vinars şi must.

„În perioada următoare, avem în plan lansarea de noi produse dedicate atât tinerilor sau celor care doresc să descopere lumea vinului, cât şi produse complexe, dedicate cunoscătorilor.“

Însă planurile nu se limitează doar la vin. Castelul Bethlen din Sânmiclăuş aparţine, de asemenea, companiei Jidvei. Construcţie unică, aflată la interferenţa dintre Renaştere şi Baroc, castelul a fost ridicat de Miklos Bethlen între anii 1668-1673 şi 1682-1683. Parcul castelului, a cărui construcţie a început în 1700, s-a numărat, de-a lungul timpului, printre cele mai frumoase grădini istorice din Transilvania. După anul 1944, castelul şi anexele sale au trecut în proprietatea fostei I.A.S. Jidvei, funcţionând iniţial ca locuinţă pentru familiile de ingineri ajunşi la Sânmiclăuş.

„Castelul va fi renovat în perioada urmatoare, deoarece abia anul trecut am reuşit achiziţionarea fermei care exista acolo încă din perioada comunismului şi care făcea improprie desfăşurarea unei activităţi de turism. Investiţia va fi una foarte mare, castelul aflându-se într-o stare de degradare accentuată.“

Astfel, povestea Jidvei continuă să se scrie şi devine tot mai complexă.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.