În Franţa sau Italia, afacerile din industria vinului sunt transmise din generaţie în generaţie, la fel şi cunoştinţele legate de această licoare care a cucerit zei şi oameni deopotrivă. În România, dat fiind că economia locală abia a împlinit trei decenii de capitalism, puţine sunt businessurile care au ajuns de la bunici la nepoţi, darămite mai departe. Şi totuşi, există şi excepţii, iar Crama MaxiMarc din judeţul Arad este un exemplu. Aici, toate cele trei generaţii mature ale familiei sunt deja implicate în afacere, iar o a patra va fi formată să ducă tradiţia mai departe. De altfel, doi dintre strănepoţii fondatorului - Maximilian şi Marc - dau şi numele producătorului de vin.
„MaxiMarc este o cramă tânără din podgoria Miniş-Măderat, aflată în satul Măderat, judetul Arad, fiind amplasată într-un areal cu mai multe crame de familie“, spune Emanuele Reolon, enolog şi director general al producătorului de vin.
Compania a început vinificarea în 2016, în crama veche, care acum a devenit zonă de maturare. Astăzi, procesarea şi vinificarea strugurilor se fac într-o construcţie nouă, dotată cu tehnologie de ultimă generaţie, adaugă executivul italian.
Chiar dacă businessul MaxiMarc este relativ nou pe piaţa locală, istoria vinului din Măderat este îndelungată, ea începând să se scrie în 1038, când o prinţesă din Ungaria a adus primii butaşi de vie în vestul ţării.
„Filozofia noastră este să menţinem tradiţia care există în zonă, dar folosind metode moderne de vinificaţie şi încercând să lucrăm cât mai mult cu soiurile locale.“
În acest moment, producătorul are 80 de hectare de viţă-de-vie, dintre care doar 40 de hectare sunt pe rod. „Celelalte (40 de hectare care nu sunt pe rod - n. red.) sunt plantaţii noi, din care vom produce vinuri în următorii ani.“ Toate sunt în proprietatea familiei care deţine businessul.
Emanuele Reolon adaugă că în prezent nu există planuri privind extinderea suprafeţei viticole, obiectivul pentru următorii cinci ani fiind ca MaxiMarc să ajungă la o producţie bună, atât calitativ, cât şi cantitativ, cu plantaţiile pe care crama le are deja.
„Investiţia de până acum se ridică la aproximativ 10 milioane de euro, însă nu ne oprim. Dorinţa este să continuăm să investim, astfel încât să eficientizăm procesele de producţie, dar şi să dezvoltăm turismul viticol, pentru a face zona cunoscută la nivel naţional şi chiar internaţional.“
De altfel, în proprietatea familiei se află şi un castel, care acum este, din păcate, doar o ruină. Acesta a fost construit de baronul Iosef Dietrich în urmă cu 200 de ani şi demolat după Revoluţie. Pe vremuri, castelul era locul în care se reuneau scriitori şi poeţi. Ioan Slavici a scris chiar de aici despre dealurile din Măderat. Există şi o legendă apărută în vremea comunismului, conform căreia ar fi aur ascuns în pereţii săi.
„Nu l-au găsit, însă noi am descoperit ceva mult mai valoros: o bucată de istorie şi o poveste care aşteaptă să fie reinventată şi spusă din nou.“ Crama MaxiMarc este amplasată în vestul ţării, în apropierea oraşelor Arad şi Timişoara, iar Oradea este la o oră şi jumătate distanţă. În podgoria Miniş-Măderat mai sunt alte 15 crame.
„Ne dorim ca împreună să creştem zona şi să o valorificăm şi din acest punct de vedere. Sunt o mulţime de lucruri de văzut şi de făcut aici şi avem locuri de cazare în vecinătate. Avem de asemenea comunităţi de expaţi care locuiesc în apropiere şi ne-au călcat pragul, iar turiştii români au început deja de anul trecut să vină în vizită.“
Crama este dotată cu două săli de degustare, un wine shop şi are o persoană dedicată pentru a primi oaspeţii.
MaxiMarc este o afacere de familie, fiind dezvoltată de Gheorghe Cosma, alături de ginerele său Marius Ţucudean şi de nepotul George Ţucudean, cunoscut mai ales datorită carierei sale de fotbalist. Între timp, el s-a retras din sport şi se dedică afacerilor. Familia care deţine crama MaxiMarc este din Arad şi are un business cu mobilă, operat printre altele de firma Cotta Internaţional, unul dintre cei mai mari producători locali de profil. „Gheorghe Cosma a construit în acest sector un adevărat imperiu şi exportă mobilă în toată Europa“, spune enologul. Pe lângă businessul principal, familia antreprenorului a început să dezvolte în ultimii ani şi alte afaceri în domeniul recreativ, al sportului, toate în judeţul Arad. O altă investiţie recentă este o fermă de fructe bio.
Familia a ales să investească în lumea vinurilor din două motive: unul este visul unuia dintre proprietari (Marius) de a deţine câteva rânduri de vie pentru a-şi face propriul vin, iar celălalt este pasiunea pentru această licoare şi dorinţa de a deveni producători. Membrii familiei spun că au început această aventură în lumea vinului cu gândul la tinereţea lui Gheorghe Cosma, când acestuia îi plăcea să petreacă timp în vie sau când ajuta la culesul strugurilor în grădina familiei sale. Povestea este menită a fi dusă mai departe, dat fiind că numele cramei este inspirat de Maximilian şi Marc, copiii lui George şi strănepoţii fondatorului.
„Am ales să folosim numele celor mici pentru că reprezintă garanţia Cramei MaxiMarc de a păstra aceleaşi viziuni şi pentru viitor. Cealaltă micuţă a familiei, Sofia, dă numele brandului Castel Sofia (brandul premium al producătorului de vin - n.red.).“
Producătorul de vin din vestul ţării are în portofoliul propriu trei game - MaxiMarc, Castel Sofia şi Dealurile Măderatului. Vinurile din gama MaxiMarc se situează în segmentul mediu de preţ, respectiv 40-50 de lei, şi sunt distribuite în magazinele specializate şi în HoReCa. Vinurile Castel Sofia sunt vinuri în ediţii limitate, complexe şi totodată gastronomice, iar cele care poartă brandul Dealurile Maderatului sunt concepute pentru retail.
„Plantaţiile noastre sunt încă foarte tinere, astfel că din recolta 2020 am produs doar 90.000 de litri. Jumătate dintre plantaţii încă nu produc nimic, dar obiectivul nostru este să ajungem la 500.000 de litri pe an.“
Mai mult de 55% dintre plantaţiile cramei sunt soiuri locale precum Mustoasă de Măderat şi Fetească Regală pe segmentul strugurilor albi şi Fetească Neagră şi Cadarcă pe cel al strugurilor negri. Pe restul hectarelor sunt plantate soiurile internaţionale, respectiv Sauvignon Blanc, Chardonnay, Furmint, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot şi Cabernet Franc.
„Preferăm soiurile locale pentru că ele reprezintă esenţa terroirului. Vedeta podgoriei noastre este Mustoasa de Măderat, un soi autohton de vin alb caracterizat prin prospeţime şi fructozitate, pe care îl vinificăm prin mai multe metode, respectând tradiţia zonei.“
Crama vinifică Mustoasa în două game: Castel Sofia şi MaxiMarc, urmând ca în acest an să se găsească şi într-o gamă efervescentă.
„Avem cramă proprie, cu o capacitate de vinificare de 700.000 de litri în fiecare campanie. Am proiectat crama gândindu-ne la viitor, atunci când vom avea pe rod toate cele 80 de hectare.“ În acest moment, capacitatea de stocare este de 600.000 de litri, dintre care jumătate o reprezintă zona de maturare în butoaie de stejar.
Vinurile cramei MaxiMarc se găsesc în hipermarketurile Carrefour, colaborare ce va fi extinsă în luna mai. Mai mult, reprezentanţii producătorului poartă discuţii şi cu alte reţele. Obiectivul este ca vinurile să ajungă în toată ţara, în special soiurile autohtone.
„Suntem listaţi deja în sute de localuri - restaurante şi baruri din România. Însă nu ne oprim aici. HoReCa reprezintă acum aproximativ 80% din vânzările totale, dar pe măsură ce vom creşte producţia, ne dorim ca retailul să reprezinte jumătate.“
Emanuele Reolon spune că 2020 trebuia să fie anul în care crama se lansa oficial pe piaţă. Planurile companiei vizau participarea la târguri, organizarea de evenimente şi promovarea în toată ţara.
„Pandemia ne-a lovit destul de mult, însă suntem optimişti că anul 2021 va fi mai bun.“
Din cauza pandemiei, MaxiMarc a vândut aproximativ 45.000 de sticle de vin în 2020. Însă obiectivul pentru 2021 este triplarea acestei cifre.
