Când spui vară, spui îngheţată. Sau cel puţin aceasta era gândirea până acum câţiva ani, când dulcele rece şi aromat era perceput ca un desert mai degrabă pentru sezonul cald decât pentru iarnă sau chiar toamnă ori primăvară. Mentalitatea s-a mai schimbat, dar nu putem să nu recunoaştem că vara este vârful perioadei în care ne putem delecta cu o îngheţată numai bună de savurat în compania a 30 şi mai bine de grade. Ce e nou pe această piaţă în vara lui 2021?
„Artizanal“ a devenit cuvântul-cheie al ultimilor ani, indiferent la ce domeniu ne gândim. Când vine vorba de îngheţată, piaţa celei artizanale este în plină expansiune, cu vârfuri de interes pentru tipurile fără zahăr, vegane şi clean label, adică din ingrediente „curate“, bio, fără conservanţi.
„Aş putea spune că suntem în punctul în care erau coffee-shopurile în urmă cu câţiva ani. Vom vedea din ce în ce mai multe gelaterii pe metru pătrat, ceea ce nu poate fi decât benefic. Suntem încă departe din punctul de vedere al consumului faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană, însă suntem pe drumul cel bun“, spune Alex Popescu, unul dintre fondatorii Vicecream, un brand cu ceva experienţă pe piaţa îngheţatei artizanale. Sub această etichetă, fac furori vara aceasta sortimentele cu caramel sărat, cu arahide prăjite şi caramelizate, cu brownie fără zahăr, fistic, zmeură cu vişine, mango sau grapefruit cu mentă şi ghimbir. „Printre gusturile inedite, aş putea enumera lămâie cu soc sau unt de arahide vegan cu cireşe acrişoare.“
Alex Popescu şi Vlad Iliescu - foşti colegi încă din şcoala primară - au început afacerea în 2016 cu un stand fix la mare, în cadrul unui complex turistic din Mamaia. Un an mai târziu, porneau pe drumul îngheţatei care se plimbă de la un eveniment la altul şi începeau să participe la festivaluri şi petreceri private cu prima unitate mobilă. De ceva timp, Vicecream face livrări la domiciliu şi şi-a făcut loc şi pe rafturile câtorva magazine din Bucureşti, precum Ototo.
Unele tipuri de îngheţată au devenit în ultima vreme mai populare decât altele după cum remarcă şi Ionuţ Nistoroiu, fondatorul Tapp Gelato. El vorbeşte despre varietăţi ce pornesc de la îngheţată cu spirulină şi vanilie la combinaţii de vişine cu zmeură, ricotta şi smochine, tiramisu sau black cocos.
Ionuţ a început să importe şi să vândă cornete de îngheţată în 2014, pe când avea 26 de ani. În acelaşi timp, lucra ca ghid turistic. Treptat, a trecut la distribuţia mai multor produse folosite în reţetele de îngheţată. În 2019, a ales să facă pasul de la distribuţie la producţie, astfel că a deschis o fabrică proprie unde glazurează cornete de îngheţată, în localitatea Odobeşti din judeţul Vrancea.
„Vara aceasta continuă tendinţa de introducere a cât mai multor sorbeturi diferite, combinaţii deosebite şi chiar sortimente vegane pe care până acum puţin timp mulţi oameni nu le-ar fi încercat. Aici mă refer la sorbeturile de fistic, migdale, arahide, ciocolată neagră, gusturi care pot fi create după reţete vegane şi pe care mulţi le-au asociat până recent doar cu laptele.“
Nu sunt excluse nici fructele bio care au început să apară în laboratoarele gelateriilor şi care ajută la realizarea unei îngheţate premium. Statistic, spune Ionuţ Nistoroiu, printre cele mai consumate varietăţi se numără ciocolata, fisticul de Bronte şi de Sicilia, mango şi fructul pasiunii bio, zmeură bio, vişine, căpşune sau iaurt cu diverse combinaţii - rodie, cireşe, vişine, fructul pasiunii.
„De la an la an, există creştere (pe piaţa îngheţatei - n. red.) şi în ultimii doi-trei ani cred că aproape s-a dublat consumul de gelato artizanal.“ Piaţa mai are mult loc de creştere însă. Multe francize mari de gelaterii au venit în România, iar pe lângă acestea s-au născut multe branduri locale cu mult potenţial, care au influenţat pozitiv consumul de gelato, remarcă Ionuţ. Când a început businessul Tapp Gelato, el lucra în turism, experienţa sa fiind atât în agenţie, cât şi ca ghid turistic. O perioadă a lucrat de asemenea şi pentru brandul de echipamente sportive Salomon. Businessul cu îngheţată a fost însă un duş rece de care avea nevoie pentru a-şi face curaj să intre în antreprenoriat.
Paco Paletas este un nume proaspăt pe piaţa locală a îngheţatei artizanale, iar în spatele său stau doi antreprenori - Ştefania şi Iulian Matei - a căror experienţă s-a scris până acum în domeniul producţiei publicitare.
„Într-o vacanţă petrecută departe, am avut ocazia să gustăm îngheţata mexicană, am rămas îndrăgostiţi de ea şi am vrut să aducem gustul aici“, spune Ştefania Matei.
Paletas înseamnă îngheţată pe băţ. Practic, sunt fructe pe băţ, „nu avem aer în compoziţie, asta ne deosebeşte de gelato. Totul este proaspăt, fără coloranţi sau conservanţi.“
Peste 30 de sortimente din peste 900 de reţete se află în frigidere Paco Paletas, amplasate momentan în trei spaţii din Bucureşti - unu în centrul vechi al Capitalei şi câte unul în mallurile Plaza România şi ParkLake.
„Încercăm să mergem pe gusturile acceptate de români, dar suntem plăcut surprinşi şi de sortimente care până acum nu au fost testate pe piaţa noastră, precum îngheţata cu susan negru.“
Unii oameni sunt puţin reticenţi când văd o îngheţată neagră, dar apoi rămân surprinşi, explică Ştefania.
„Avem şi reţete umplute în interior: iaurt grecesc cu dulceaţă de afine, banană umplută cu nutella, căpşune umplute cu lapte condensat.“ Printre noutăţi se numără îngheţatele cu pepene roşu sau combinaţii cu jumătate zmeură - jumătate caise.
Reţetele se schimbă nu doar după creativitate, ci şi în funcţie de sezon, pentru că toate fructele sunt „culese“ de la furnizori locali.
După ce s-au îndrăgostit de îngheţata mexicană într-o vacanţă în anul 2015, Ştefania şi Iulian au început să urmeze cursuri online pentru fabricarea îngheţatei, au comandat utilaje şi au pornit businessul Paco Paletas. La început,
şi-au asaltat prietenii şi familiile cu diverse sortimente, iar în octombrie 2020 au avut confirmarea primilor clienţi că ceea ce făceau era bun şi diferit. Aşa că i-au convins să mănânce îngheţată chiar şi atunci când afară nu erau 30 de grade cu plus.
„Observăm că şi în România tot mai mulţi oameni consumă îngheţată chiar şi la temperaturi scăzute“, spune Ştefania Matei.
Din portofoliul Paco Paletas fac parte îngheţata cu pepene, mango, portocală, cocos şi kiwi, susan negru sau varianta rainbow - cu căpşune, fructe de pădure şi mango. Cappuccino, stafide şi rom, dulce de leche, fistic sau
matcha sunt alte variante.
Cum toate dulciurile au căpătat şi o versiune nevinovată, cea fără zahăr, îngheţata nu putea face excepţie. Aşa că variantele acestui desert rece cu îndulcitori sunt în top pe radarul pofticioşilor care ţin totuşi la beach body.
„Îngheţata fără zahăr a devenit extrem de căutată şi, în acest sens, piaţa s-a adaptat şi au apărut foarte multe alternative pentru înlocuirea zahărului. Printre acestea putem enumera xylitol, stevie sau erhthritol“, spune Alex Popescu de la Vicecream.
Gelateriile care introduc sortimente sugar-free sunt tot mai numeroase, alternativele de îndulcitori fiind şi ele multe, precum siropul de struguri, fructoza sau inulina.
„Trebuie înţeles însă că orice îngheţată din fructe naturale conţine fructoza din acel fruct, chiar dacă nu are zahăr procesat adăugat. Pentru diabetici există o gamă specială la care se foloseşte maltitol şi sorbitol, dar care, din punctul meu de vedere, nu este cea mai sănătoasă variantă“, spune Ionuţ Nistoroiu de la Tapp Gelato.
Tot el este de părere că îngheţata se poate consuma aproape după orice masă, iar în ultimii ani a devenit aproape o rutină combinaţia dintre gelato şi prosecco, pe care foarte multe localuri specializate o au în meniu.
„De asemenea, combinaţia de gelato şi cafea în renumita băutură affogato este foarte populară, pentru că reuneşte două dintre pasiunile noastre de zi cu zi.“
Popularitatea îngheţatei în zilele cu grade multe în termometre nu poate fi pusă la îndoială, aşa că, pentru puţina vară care ne-a mai rămas, o să dăm fuga la frigidere sau în gelaterii.
