LIVE: VIDEOCONFERINŢA ZF/ BRD, SUD & SUD – VEST: TABLA FINANŢĂRILOR 2021. Un ghid pentru IMM-uri în universul programelor cu fonduri europene şi naţionale
Gastronomie

Brânzeturile şi lactatele vegane sunt o nişă care se extinde tot mai mult - şi ca paletă de produse, dar şi ca număr de „adepţi“. Poate fi mâncarea şi vegană, şi gustoasă în acelaşi timp?

Totul începe cu o dorinţă de schimbare. Întâi apare nevoia unui stil de viaţă sănătos. Apoi, atenţia mai mare la ce intră în coşul de cumpărături şi în frigider. Continuă cu cercetarea alternativelor la produsele clasice, nu mereu conforme cu principiile de viaţă. Şi aşa se ajunge la o multitudine de opţiuni care se dovedesc mai bune decât s-ar fi crezut. Brânzeturile şi lactatele vegane sunt doar o astfel de nişă, care se extinde tot mai mult - şi ca paletă de produse, dar şi ca număr de „adepţi“.

„Până în 2018, Ana Maria Turton a locuit 17 ani peste hotare, mai exact în Dubai - Emiratele Arabe Unite, în Singapore şi mai apoi în Bali - Indonezia, unde, datorită faptului că urma o dietă pe bază de plante, a observat o creştere a cererii de produse alternative la cele de origine animală.“

Aşa sună povestea NoMoMoo, denumit anterior Vegan Gourmet, un brand de brânză vegană născut în 2018 ca o afacere de familie. Pe atunci, termenul de „brânzeturi vegane“ era încă un mister, iar pe piaţa locală această nişă - în ansamblul său - abia prindea contur. Ana Maria Turton urmase însă cursuri în care învăţase să creeze alternative vegane la brânzeturi, realizate din nuci de tip caju şi, ca urmare a feedbackului primit de la cei din jurul ei, a concluzionat că ar putea să producă şi să comercializeze chiar ea astfel de produse.

Aşa că, punându-şi tot entuziasmul în bagaj, în 2018 a hotărât să se întoarcă în România, şi nu oricum, ci cu o idee de business. La îndemnul familiei, îm­preună cu sora Elena Licsandru şi fratele ei  Nicu Panfil, Ana Maria Turton punea bazele Vegan Gourmet, actualul NoMoMoo. Cei trei fraţi sunt în continuare cei care gestionează businessul, Ana Maria având în spate zece ani petrecuţi în industria hotelieră din Emiratele Arabe Unite, sora ei fiind de profesie arhitect, iar fratele având experienţă în management şi marketing.

În cazul lui Andrei Roşu, povestea începe în 2012, odată cu dorinţa de a renunţa la produsele de origine animală. Dacă în 2018 termenul de vegan era aproape străin pentru piaţa locală, în 2012 provocarea unei astfel de decizii era şi mai mare. Câţiva ani mai târziu, el a urmat un curs de bucătărie vegană şi a descoperit câteva reţete alternative pentru brânzeturi şi lactate. Aşa a ajuns să creeze Filgud, o marcă de brânzeturi şi alte lactate vegane produse în Bucureşti.

„Am început gândindu-ne la ceva ce ar fi bun de consumat şi pentru copiii noştri“, povesteşte Andrei Roşu.

Din momentul în care i-a venit ideea şi până au fost vândute primele produse Filgud au trecut circa nouă luni. Andrei Roşu a lansat brandul Filgud în luna iulie a anului 2020, după mult timp petrecut pentru a încheia parteneriate în vederea unui business stabil.

În prezent, există cinci produse sub marca Filgud - o specialitate vegetală din caju, pastă de amarant cu ceapă roşie, tartinabil de caju cu ceapă şi mărar, iaurt din caju şi lapte de migdale. Cererea se menţine ridicată de la lansare până acum, deoarece, spune Andrei Roşu, oamenii au devenit mai conştienţi de ceea ce pun în farfurie.

Nucile de caju sunt materia primă şi pentru laptele şi iaurtul Vacaju, o idee de business care îi aparţine Cristinei Nesterov, de profesie medic stomatolog.

„Pentru noi a fost o nevoie. Am fost şi suntem chiar nişa căreia i se adresează Vacaju. Am plecat de la alergia fiului meu la proteina din laptele de vacă şi am fost nevoită să exclud lactatele din alimentaţie. Am testat toate variantele disponibile pe piaţă şi am căutat produse cât mai puţin procesate şi cât mai naturale, pentru a fi sigure şi pentru bebeluşi“, povesteşte Cristina.

A fost greu să găsească ceva care să-i satisfacă nevoile, aşa că a ales să facă chiar acasă laptele necesar. A observat astfel că exista o lipsă în piaţă a unor produse sănătoase, din ingrediente naturale şi fără aditivi, conservanţi sau agenţi de îngroşare.

Cristina a ales nucile de caju pentru că a constatat că, după presare, laptele poate fi consumat ca atare şi nu mai trebuie neapărat strecurat. Iniţial, se folosea doar de blenderul de acasă şi în curând prietenele ei cu copii au început să-i ceară să le facă şi lor lapte din caju. De aici s-a născut ideea de business din spatele Vacaju.

„Ne adresăm celor care înţeleg că acum sănătatea este un lux, nu contează ce maşină conduci sau ce brand de haine porţi dacă nu eşti sănătos. Am învăţat, în toţi anii de stomatologie, că este mult mai uşor să previi decât să tratezi.“

Cristina Nesterov spune că cei care au început să consume Vacaju mărturisesc că au o digestie mult mai uşoară, dar şi mai multă energie. Printre clienţi se numără şi mămici care caută alternative pentru copiii lor.

Cum ajung însă, dintr-o idee, o realitate toate aceste alternative vegane la brânzeturi şi alte produse lactate? În cazul NoMoMoo, de exemplu, cajuul este hidratat, transformat într-o pastă care apoi este lăsată să fermenteze

printr-un proces artizanal şi transformat în diferite produse - unt, ricotta, creme tartinabile, brânzeturi maturate, brânzeturi cu mucegai nobil (roquefort), parmezan şi chiar alternativă la foie gras, care a devenit, în timp record, cel mai bine vândut produs al gamei. Preţurile sunt cuprinse între 22 şi 32 de lei.

„Timpul de producţie diferă de la produs la produs. Pentru cele fresh este nevoie de aproximativ trei zile, iar pentru produsele maturate şi cele cu mucegai nobil timpul de învechire ajunge la patru săptămâni“, spun cei de la NoMoMoo.

Cei trei fraţi fondatori au investit aproximativ 100.000 de euro pentru a pune businessul pe picioare, iar în 2020 au ajuns la afaceri de 310.000 de lei (circa 65.000 de euro), aproape dublu faţă de anul precedent.

„Lucrăm la noi produse şi vrem să surprindem în continuare prin gust. Prin produsele noastre, încercăm să ajutăm piaţa românească să conştientizeze existenţa alternativelor vegane, să ghidăm clienţii noştri către un stil de viaţă sănătos şi, treptat, să facem împreună o schimbare pe termen lung, ce va avea un impact mare asupra următoarelor generaţii.“

Şi pentru produsele Filgud reţeta este simplă, spune Andrei Roşu. „Nu e nimic complicat. În brânză punem caju, apă, sare şi lămâie. Secretul stă însă în condimente, asta îi atrage pe cei care vor să elimine colesterolul rău.“

Tocmai condimentele fac ca produsele Filgud să aibă gust asemănător cu brânzeturile clasice, aşa că mulţi dintrei cei cărora antreprenorul le-a dat să guste nici nu au putut sesiza vreo diferenţă.

Din portofoliul Vacaju fac parte laptele de caju simplu, dar şi un sortiment cu vanilie, unul cu ciocolată şi „cajurt“, adică un iaurt făcut, evident, tot din caju. Cum se întâmplă magia?

„Laptele de caju trece printr-un proces tehnologic simplu. Nucile de caju organic împreună cu curmalele organice şi apa filtrată sunt mărunţite bine, apoi strecurate, separând pulpa de lapte. Laptele este ulterior pasteurizat la temperatură mică, de 86 de grade Celsius, şi îmbuteliat în vid.“

Producţia durează 20 de ore, dacă este luat în calcul şi timpul de activare a nucilor de caju. Pentru „cajurt“ se folosesc tehnici de fermentare cu bacterii sănătoase, produsul având doar caju şi apă filtrată.

„Mărunţim foarte bine nucile de caju activate timp de 12 ore înainte şi le amestecăm cu culturi de bacterii sănătoase. Este ca un chefir acrişor, delicios şi foarte săţios. Nu este procesat termic, este raw, deci foarte nutritiv“, spune Cristina Nesterov.

Pentru „cajurt“, procesul de producţie poate dura şi 48 de ore, pentru că este nevoie ca bacteriile să fermenteze în mod natural.

Nucile de caju sunt, aşadar, ingredientul-minune atunci când vine vorba de brânzeturi vegane. Însă lângă ce le stau acestor produse cel mai bine pe masă, la mic dejun, prânz sau cină?

„Produsele noastre sunt versatile şi pot fi integrate cu uşurinţă în dieta zilnică. Printre clienţii noştri se găsesc atât vegani şi vegetarieni, cât şi persoane care îşi doresc să urmeze o dietă sănătoasă, flexitarieni (persoane care urmează o dietă bazată pe plante, cu includerea ocazională a produselor din carne - n. red.) şi nu numai. Mulţi dintre clienţi ne descoperă în perioadele de post şi devin clienţi fideli şi în restul anului“, spun fondatorii NoMoMoo.

Despre versatilitate vorbeşte şi Andrei Roşu de la Filgud, care împărtăşeşte ideea celor de la NoMoMoo: clienţii săi nu sunt neapărat oameni care au o dietă bazată pe plante, dar integrează cumva şi produsele Filgud în stilul lor alimentar.

„Nu există asocieri special concepute pentru brânzeturile vegane, ele se pot mânca la fel ca cele clasice, alături de smochine, o dulceaţă sau un vin roşu“, spune Andrei Roşu.

Cristina Nesterov de la Vacaju a dezvoltat însă reţete speciale cu laptele şi „cajurtul“ pe care le face.

„Cei doi copii ai mei consumă cu mare plăcere Vacaju vanilie şi cereale dimineaţa sau le pregătesc clătite tot cu lapte vegetal. Tot dimineaţa, folosim Vacaju vanilie sau Vacaju simplu pentru cafea. Prefer varianta cu vanilie, ca să nu mai adaug şi zahăr în cafea, iar simplu atunci când beau cafea de specialitate, pentru că nu modifică notele cafelei. Ambele fac o spumă de lapte foarte cremoasă şi densă şi îmi place foarte mult să fac caffe latte cu multă spumă“, spune ea.

„Cajurtul“ este însă potrivit pe post de gustare, dar şi ca ingredient în supele de legume, peste mămăligă şi chiar peste sarmale... tot vegane. Vacaju simplu poate fi folosit pentru un sos de paste cremos cu ciuperci şi mazăre sau îşi poate găsi locul într-un risotto.

„Poate că acum câţiva ani alternativele la lapte păreau ceva ciudat, dar din ce în ce mai mulţi români devin dornici să le consume şi le descoperă adevărata savoare. Iar majoritatea celor care au încercat Vacaju au devenit clienţi fideli şi aşteaptă să lansăm şi abonamentele, pentru a avea Vacaju la ei acasă tot timpul“, conchide Cristina Nesterov.

 

Andrei Roşu, fondator al Filgud: „Nu e nimic complicat. În brânză punem caju, apă, sare şi lămâie. Secretul stă însă în condimente, asta îi atrage pe cei care vor să elimine colesterolul rău.“

„Nu există asocieri special concepute pentru brânzeturile vegane, ele se pot mânca la fel ca cele clasice, alături de smochine, o dulceaţă sau un vin roşu.“

 

CristinA Nesterov, fondatoare a Vacaju: „Pentru noi a fost o nevoie. Am fost şi suntem chiar nişa căreia i se adresează Vacaju. Am plecat de la alergia fiului meu la proteina din laptele de vacă şi am fost nevoită să exclud lactatele din alimentaţie.“

„Ne adresăm celor care înţeleg că acum sănătatea este un lux, nu contează ce maşină conduci sau ce brand de haine porţi dacă nu eşti sănătos.“

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.