Este vorba despre ceea ce urmeaza sa devina ceea ce trebuia sa fie si mai mult decat atat: Biblioteca Nationala a Romaniei. Nu se poate sa nu stiti cladirea aceea urieseasca de pe cheiul Dambovitei, o magaoaie pana de curand abandonata, care parea ca asteapta, ca si alte surate ale sale, vreun asa-zis „dezvoltator" care s-o transforme intr-un nou „mall" de fite. Dar uite ca n-are sa fie asa. Adica tot un soi de „mall" are sa devina cladirea cu pricina, dar un „mall cultural".
Situata pe artera care leaga Piata Unirii de Piata Alba Iulia, constructia Bibliotecii Nationale a inceput in anul 1986, dar lucrarile au fost sistate in 1989. De atunci s-au mai facut oarece investitii heirupistice, care n-au facut decat sa consume, fara noima, niste bani. Asta pana de curand. Adica pana cand Sediul Central al Bibliotecii Nationale a Romaniei a fost inclus, in 2006, in „Programul de consolidare si modernizare a institutiilor publice de cultura de importanta deosebita din Romania", program initiat de Ministerul Culturii si Cultelor. De povestea asta s-a ocupat Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din Cadrul MCC, unitate coordonata de Bogdan Stefan Trimbaciu.
Investitia in reformularea arhitecturala a edificiului (inclusiv a corpului Aula) este de 100 de milioane de euro, iar termenul de finalizare a lucrarilor este de 30 de luni de la data debutului lucrarilor, adica 30 de luni incepand din luna martie a.c.
Vazandu-ma oarecum sceptic in fata acestor afirmatii „suspect" de optimiste, Bogdan Stefan Trimbaciu mi-a oferit mai multe detalii despre contractul incheiat cu constructorul (S.C. Aedificia Carpati S.A.): acesta prevede penalitati pentru orice intarziere fata de grafic, penalitati si daune pentru denuntarea unilaterala si nejustificata a contractului, iar dirigentia de santier este asigurata de o firma neutra, desemnata de UMP prin licitatie.
Asa cum se vad acum lucrurile, noua Biblioteca Nationala a Romaniei promite sa fie un exemplu ca totusi se poate ca banii alocati unei constructii sa nu se termine inaintea ei. Si ca se poate si are rost sa se investeasca si in cultura.
Proiectul a fost finantat prin imprumut extern de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si cofinantat de Guvernul Romaniei. Asadar, nu peste multa vreme, in 2011, noul „mall cultural" ar trebui sa fie
inaugurat. Desigur, nu va fi un „grand opening" cu megadiscounturi si majorete, dar va fi un moment in care demonstratia necesitatii investitiei in cultura va fi facuta.
Insa, dincolo de functiunea de biblioteca, ce va mai fi acolo? Vor fi sali pentru expozitii, sali pentru spectacole, sali pentru conferinte, sali de lectura, librarii, anticariate, spatii publice polivalente, spatii multimedia, cafenele, restaurante.
In acelasi spirit si cu functiuni complemantare va fi amenajat si vastul spatiu verde care inconjoara cladirea, iar vecinatatea Dambovitei va fi si ea pusa in valoare prin construirea unor terase deschise catre aceasta. Spatiile de la nivelurile inferioare vor fi rezervate publicului, iar cele de la nivelurile superioare vor fi dedicate depozitelor de carte, laboratoarelor de restaurare, arhivelor si personalului administrativ. Toate aceste spatii se vor dezvolta in jurul unui atrium central, elementul dominant al ansamblului, care va asigura si iluminarea naturala. Din informatiile pe care le-am obtinut, la ora actuala, lucrarile la noua Biblioteca Nationala a Romaniei sunt in grafic. Cand totul va fi gata, vom avea la dispozitie o suprafata desfasurata de 11,2 hectare de spatii culturale.
varianta integrala a articolului pe www.zf.ro/ziarul-de-duminica/
