Ceasuri & Bijuterii

Minguzzi, Di.Go: Încep şi românii să aleagă mai degrabă un diamant mai micuţ decât un zirconiu foarte mare

18 iun 2011 1167 afişări de Ana Raduta
Din aceeaşi categorie
Minguzzi, Di.Go: Încep şi românii să aleagă mai degrabă un diamant mai micuţ decât un zirconiu foarte mare

Orice femeie are măcar o pereche de cercei. La care asortează un colier. La care asortează o brăţară. Şi, ca să fie ţinuta completă, adaugă şi un inel. Cochetăria româncelor şi pasiunea lor pentru bijuterii aduc anual producători şi comercianţi de podoabe în România. Au găsit o piaţă de desfacere bună, care creşte constant şi în valoare, şi în volum.

La mijlocul săptămânii trecute, 33 de producători italieni de bijuterii se adunaseră într-un hotel de lux din Bucureşti. Unii dintre ei sunt deja prezenţi în magazinele de profil din România, iar alţii veniseră să prospecteze piaţa şi să vadă dacă este viabil sau nu să dezvolte un business aici.

Împreună, aveau expuse bijuterii în valoare de câteva milioane de euro. Au adus cu ei mult aur, multe diamante, ceva argint şi perle. Adică exact ce obişnuiesc să cumpere românii în general. În spatele sălii de expoziţie se afla reprezentantul Di.Go, unul dintre producătorii italieni de bijuterii, prezent pe piaţa din România prin magazinele Maison Haute Horologerie.

În timp ce vorbeşte despre clienţii români, puterea lor de cumpărare şi gusturile pe care le au în materie de bijuterii, Gian Luca Minguzzi scoate tacticos cea mai scumpă piesă pe care a adus-o la expoziţie. Este un colier din perle negre, albe, galbene şi roz, cu monturi de diamante în aur galben, care costă cât un apartament modest din Bucureşti - 50.000 de euro.

Aşază alături, cu la fel de multă grijă, o pereche de cercei şi o brăţară. Preţul întregului set este uluitor - 100.000 de euro. Surprinzător, nu se teme că vor rămâne nevândute prea mult timp, chiar dacă, în genere, românii caută mai degrabă aurul masiv şi pietrele şi mai puţin perlele.

"Consumatorii din România sunt foarte clar divizaţi. Sunt cei care cumpără bijuterii de cel mult 2.000 de euro, segmentul de mijloc care cumpără bijuterii cu preţuri între 2.000 şi 5.000 de euro şi cei care cumpără bijuterii scumpe şi foarte scumpe. Pe aceştia criza nu i-a afectat şi continuă să cumpere la fel de mult şi de scump ca înainte", spune Gian Luca Minguzzi, sales & marketing manager al Di.Go.

Faptul că românilor le place să cumpere şi să poarte bijuterii este confirmat şi de Alexandru Caravaniez, administratorul Cielo Venezia România, care anul trecut a avut vânzări de patru milioane de euro. Numai simplul fapt că în patru ani a deschis 10 magazine proprii este o dovadă în acelaşi sens.

"Stilul clasic este cel mai căutat în continuare, ceea ce înseamnă bijuterii cu forme tradiţionale din aur galben de 14 carate", spune Caravaniez.

Clasic nu înseamnă şi ieftin, în condiţiile în care preţul mediu pentru produsele cumpărate din magazinele Cielo Venezia este de 500 de euro, iar cea mai scumpă bijuterie vândută până acum a costat 30.000 de euro.

Caravaniez spune însă că marjele de profitabilitate scad de la an la an în magazinele de bijuterii pentru că tot mai mulţi clienţi cer discounturi, conştienţi fiind de faptul că, din cauza crizei, pot să le ceară comercianţilor să fie mai maleabili. La rândul lor, comercianţii ştiu că trebuie să-şi menţină clienţii fideli cu orice preţ pentru că segmentul căruia se adresează este limitat.

Se tem să nu piardă clienţii care investesc în bijuterii doar de dragul lor şi nu doar atunci când apare o ocazie specială, precum o aniversare, o logodnă sau o căsătorie.

Şi italienii de la Chrysos vând bine în România. În fiecare an aduc în ţară circa 100 de kilograme de lanţuri din aur şi argint, cu preţuri cuprinse între 20 şi 200 de euro.

"Vânzările sunt mai mult volumice. Românii nu cumpără lanţuri foarte groase, ci le preferă pe cele mai subţiri, cu o greutate între trei şi cinci grame", spune Orlando Piotto, sales manager la Chrysos.

La un volum de 100 de kilograme de bijuterii vândute anual, italienii de la Chrysos spun că au descoperit o piaţă profitabilă în România, cu consumatori care încep să aibă gusturi şi preferinţe tot mai bine conturate. Mai avem până când ne vom debarasa complet de tara ieşitului în evidenţă prin obiecte mari, opulente, care îşi strigă valoarea de la distanţă, dar bijutierii remarcă semnale clare ale unei pieţe mai rafinate.

"Încep şi românii să aleagă mai degrabă un diamant mai micuţ decât un zirconiu foarte mare şi, de asemenea, perle şi bijuterii mai discrete. Dacă ar fi să facă o comparaţie, în acest moment, comportamentul nostru de consum în ceea ce priveşte bijuteriile se apropie de cel al ruşilor, al ucrainenilor şi, în general, de al locuitorilor din sudul Europei", spune Gian Luca Minguzzi.

Interesant este că de la anul sau chiar de la sfârşitul acestui an, am putea găsi în magazinele de specialitate chiar mai multe branduri celebre de bijuterii. Reprezentanţii celor mai mari producători din Italia caută acum cea mai bună metodă de a intra pe piaţă.

"Vrem neapărat să deschidem şi în România pentru că mai avem clienţi din estul Europei şi vedem direcţia în care merge consumul de bijuterii. E o regiune care se dezvoltă foarte mult. Încă nu ştim dacă va fi printr-un magazin propriu sau un parteneriat cu un magazin deja existent", susţine Matteo Vergioli, reprezentantul Moraglione.

Ceva mai bine conturate sunt planurile celor de la Giovanni Ferraris, prezenţi în România prin intermediul B&B încă de anul trecut, însă doar cu colecţia de bijuterii pentru copii şi mame. De anul acesta, producătorul italian va aduce în magazine şi bijuteriile din clasa medium-high şi premium, ale căror preţuri pleacă de la 2.500 de euro şi ajung până la 30.000 de euro.

"Am decis să extindem gama pentru piaţa românească pentru că au mers foarte bine vânzările până acum. Vrem chiar să investim şi într-o campanie de promovare a brandului în România", precizează Veronica Pigliucci, reprezentantul Giovanni Ferraris.

Marii producători internaţionali intră însă în competiţie cu producătorii locali de bijuterii, care au câştigat clienţi fideli şi care vin şi cu avantajul preţului mai mic.

Este o competiţie pe care şi-o asumă şi mizează pe atracţia încă vie a consumatorilor români faţă de produsele de import.