Arts & Design

Timişoara găzduieşte cea mai mare expoziţie Brâncuşi ce a avut loc vreodată în România: 100 de opere ale artistului vor veni din toată lumea pentru a fi expuse în oraşul de pe Bega începând cu 30 septembrie

21 sep 2023 282 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Timişoara va găzdui în perioada 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024 expoziţia „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale”, cea mai importantă expoziţie dedicată artistului ce a fost organizată până acum în România, urmând a fi expuse 100 de opere, printre care Sărutul, Măiastra, Pasărea în văzduh, Muzele (Dra Pogany şi Muza adormită), Somnul, Peştele, Capul de copil.

“Este cea mai importantă expoziţie Brâncuşi. Invităm nu doar timişorenii, ci toţi românii să descopere, să cunoască Timişoara, să cunoasă Brâncuşi. Îi invităm să ne bucurăm de un succes de ani de zile, de un artist ce duce de decenii numele României peste hotare - Constantin Brâncuşi”, spune Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.

Găzduită de Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, expoziţia “Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” este finanţată de Consiliul Judeţean Timiş şi este organizată de către Muzeul Naţional de Artă Timişoara, Fundaţia Art Encounters şi Institutul Francez din România, fiind susţinută de Banca Transilvania ca sponsor principal. Este unul din cele mai aşteptate evenimente ale acestei toamne în Europa Centrală şi de Est şi punctul culminant al programului cultural Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. 

“Brâncuşi e un exemplu foarte bun de ce înseamnă un mod frumos de a promova România. Au fost şi alte proiecte de diplomaţie culturală în ultimii ani, sezonul Româno-Francez, Europalia şi altele, dar cred că şi această Capitală Culturală - care chiar dacă e găzduită de Timişoara, e a României – e un alt astfel de mod de a promova ţara”, a spus Ovidiu Şandor, un antreprenor din Timişoara cunoscut mai ales pentru businessurile din real-estate. El este însă şi fondatorul fundaţiei Art Encounters şi este un cunoscut iubitor şi colecţionar de artă.

“E foarte important să vedem firmele – atât cele antreprenoriale, cât şi cele internaţionale prezente în România – implicate şi în cultură. Dincolo de plăcere sau cunoaştere, în foarte multe ţări cultura este o industrie şi mi-ar plăcea să devină la fel şi în România. Sunt ţări unde contribuţia culturii la PIB este între 3 şi 7%. Sigur că România nu e nici pe departe acolo, dar are premisele să dezvolte această componentă. Nu putem să ne dezvoltăm nici măcar economic dacă nu ne vom dezvolta cultural, social. Aceste proiecte, chiar dacă par cumva imateriale, iar impactul lor e de lungă durată, sunt necesare.”
E necesar ca mediul privat să fie implicat în această zonă culturală, adaugă Ovidiu Şandor.
“Eu am o vorbă - dacă aduci acasă un zugrav italian, nu va şti să zugrăvească prost, pentru că toată viaţa a fost înconjurat de clădiri frumoase, atent construite şi proporţionate. Nici dacă vrea, nu face o prostie. Întrebarea e când o să ajungă şi zugravul român acolo. Similar, cumpărăm gresie şi haine şi mobilă din Italia nu pentru că sunt mai bune decât cele din Polonia, ci pentru că sunt încărcate de o cultură, aici e plus-valoarea. Plătim o primă (premium – trad.) pentru acele produse. România încă nu a învăţat să se uite la aceste beneficii indirecte ale culturii.”

Biletele pentru expoziţia Brâncuşi au fost puse în vânzare şi pot fi achiziţionate pe website-ul dedicat: www.brancusi-2023.info. Expoziţia va putea fi vizitată prin rezervarea anterioară a zilei şi orei dorite, urmând ca fiecare primă zi de miercuri a fiecărei luni să ofere publicului larg acces gratuit, menţinându-se politica de rezervare prealabilă online.

Selecţia realizată de curatoarea Doina Lemny propune o imersiune în universul brâncuşian privit prin lentilele legăturii artistului cu originile sale. În dialog cu sculpturile va fi expusă şi o foarte interesantă şi inedită selecţie de fotografii, precum şi fragmente filmate chiar de către artist. 

Expoziţia se bucură de împrumuturi excepţionale obţinute de către organizatori de la Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundaţia Guggenheim din Veneţia, Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul de Artă Craiova, precum şi din colecţii particulare.