Caută doar în titlu
Arts & Design

„Flori la Castel” este un proiect născut în plină pandemie, pentru promovarea patrimoniului cultural material, sub forma unor filme cultural-artistice. Cine stă în spatele lui şi cum a luat naştere iniţiativa?

Cu toate valenţele ei negative, pandemia a dat naştere şi unor proiecte mai inspirate ca niciodată, iar asta s-a văzut în numeroase domenii. Printre ele a „înflorit“ şi o iniţiativă aparte, al cărei artizan este Cristina Moldovan. Designer florist la bază, ea a împletit două pasiuni într-un singur nume - Flori la Castel. Adică un semnal de alarmă mai blând asupra clădirilor istorice uitate din România.

„Flori la Castel este un proiect de suflet, născut în pandemie şi promovat cu sinergie de întreaga echipă implicată, un demers artistic dedicat edificiilor mai puţin cunoscute din România, edificii care nu se află într-o stare fizică foarte bună, dar care au în spate o poveste interesantă de spus“, explică Cristina Moldovan.

Prin aranjamentele florale pe care le realizează pentru a le face apoi vedete în şedinţele foto şi în poveştile video, ea vrea să recreeze o zi din gloria de altădată a castelelor din România. Proiectul presupune documentare, constituirea echipei de filmare pentru fiecare episod în parte, dezvoltarea scenariului reprezentativ şi organizarea tuturor elementelor artistice şi logistice necesare pentru filmarea şi montarea peliculelor.

„Proiectul Flori la Castel se angajează să prezinte auto­rităţilor starea de degradare a edificiilor selectate, dar să şi informeze publicul larg că România încă are comori nedescoperite, comori arhitecturale care îşi aşteaptă vizitatorii.“

Spiritul de iniţiativă îi este în sânge Cristinei Moldovan, absolventă de jurnalism, dar cu experienţă şi în advertising. A lucrat pentru revista Şapte seri şi pentru editura Reader’s Digest. În 2010, când cel de-al doilea copil a apărut în familie, a decis să se mute în Braşov, pentru o viaţă mai tihnită şi mai aerisită. A preluat poziţia de branch manager al agenţiei de recrutare Manpower din acest oraş, iar în 2015 a simţit o saturaţie faţă de sistemele multinaţionalelor prin care trecuse atâta timp. Aşa că, la încurajarea prietenilor şi a familiei, a decis să devină antreprenor în designul floral, creând de asemenea mobilier pictat şi decoraţiuni. Adică moduri diferite de a-şi exprima creativitatea. Au trecut cinci ani de când face asta.

„Aceşti cinci ani au însemnat sute de evenimente private decorate cu flori, proiecte fără precedent în România şi bucuria

imensă de a crea. Să lucrezi cu mâinile este terapeutic, iar atunci când faci din pasiunea ta o muncă te simţi binecuvântat! În prezent deţin certificarea de Master in Foundation in Floral Design.“

Flori la Castel s-a născut în plină pandemie, pentru promovarea patrimoniului cultural material, sub forma unor filme cultural-artistice.

„Ne dorim ca proiectul să tragă un semnal de alarmă asupra gradului de deteriorare a castelelor României şi împreună cu autorităţile să găsim soluţii concrete de ajutor şi reabilitare. Pentru 2021 ne propunem şapte-opt episoade care să prezinte România altfel şi, în măsura în care va fi posibil, să transformăm proiectul într-un brand de ţară.“

Cristina Moldovan scrie scenariile filmelor pe care le realizează în diverse castele şi tot ea este vocea povestitorului care narează. Castelul Calendar din localitatea Zau de Câmpie, judeţul Mureş, sau Cetatea Colţi din judeţul Hunedoara sunt două dintre locurile care au devenit platouri de filmare pentru Flori la Castel. Despre Cetatea Colţi se spune că l-a „vrăjit“ pe celebrul Jules Verne, care, inspirat de frumuseţea locului, a conceput aici unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale, „Castelul din Carpaţi“.

„Ne confruntăm cu situaţii diferite. De exemplu, la primul obiectiv, Castelul Calendar din locali­tatea Zau de Câmpie - Târgu-Mureş, ne-am bucurat de tot sprijinul imediat al auto­rităţilor. Au înţeles importanţa proiectului şi au fost de acord să ne deschidă castelul, care era închis publicului, şi să primim la dispoziţie o zi pentru filmări. Ei bine, la Cetatea Slimnic din Sibiu, unde ne-am fi dorit să filmăm un viitor episod, autorităţile care administrează cetatea (Biserica Evanghelică Sibiu) nu au fost deschise la acest mod de colaborare. Autorităţile înţeleg diferit acest proiect şi reacţionează ca atare.“

Viitoarele edificii care vor ajunge în prim-plan sunt confidenţiale până în momentul lansării materialelor video dedicate, spune Cristina Moldovan, dar regula este ca obiectivele să fie castele sau cetăţi aflate în stare avansată de degradare şi care, deşi ascund între zidurile lor poveşti interesante, demne de a fi ecranizate, nu sunt obiective extrem de cunoscute în România. Cum sunt alese florile care înnobilează fiecare din aceste locuri?

„Lucrăm cu florile locale atunci când ele pot fi integrate în proiect însă, în mare parte, lucrăm cu flori provenite prin bursa de flori.“ Fie că vorbim de flori de la producători locali ori de elemente culese din natură şi din flora spontană, adus laolaltă, întreg materialul floristic are menirea de a vorbi despre castele, despre frumos, România şi dragoste. „Prezenţa florilor în acest proiect este pregnantă: florile reprezintă viaţă, iar intenţia proiectului este de a readuce un suflu de vitalitate în edificiile abandonate în timp.“

Florile sunt alese ţinând cont de armonie, cromatică, echilibru, ritm, reprezentativitate pentru proiect, grad de rezistenţă, simbolistica asociată cu obiectivul respectiv, dar şi în funcţie de energia pe care o transmite mixul cromatic realizat. Practic, ele trebuie să povestească prin simpla lor prezenţă proiectul prezentat. Vor ajunge ele şi în alte locuri în afară de România?

„Deocamdată proiectul este dedicat României. Ţara noastră abundă în asemenea edificii care merită a fi salvate. Sunt patrimoniu istoric şi o potenţială sursă sănătoasă de turism însă, în funcţie de evoluţia proiectului, nu excludem varianta extinderii lui şi dincolo de graniţele ţării“, mărturiseşte Cristina Moldovan.

Cert este aşadar că... va urma.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.