Designul scandinav şi-a făcut timid intrarea în România, în urmă cu aproximativ 10 ani, într-un peisaj destul de exotic pentru curăţenia liniilor pe care le propunea. Dar brazii cresc şi în piatră seacă, nu?
„Pariul pe designul scandinav nu şi-l asumase nimeni şi multă lume m-a avertizat că nu va merge“, spune Diana Staicu, cea care a adus în urmă cu zece ani BoConcept pe piaţa locală, brandul danez fiind acum integrat în multibrandul Scandinavian Design House, lansat în 2015. Scadinavian Design House este un concept umbrelă sub care sunt mai multe mărci din acelaşi curent, dar care pe lângă mobilier şi decoraţiuni „ocroteşte“ şi o echipă formată din arhitecţi şi designeri care pot face proiecte la cheie.
„Designul scandinav are câteva trăsături specifice care au ajutat foarte mult la popularizarea sa prin faptul că se aliniază foarte bine cu aşteptările şi stilul de viaţă care au prins contur în ultimii ani. Suntem cu toţii activi, permanent pe fugă şi cautăm acasă o oază de linişte şi confort, unde putem îmbrăţişa intimitatea unui spaţiu care ne defineşte şi ne deserveşte cât mai bine. Apreciem soluţiile inovatoare şi inteligente la problemele zilnice, ne plac lucrurile cu personalitate şi funcţii multiple, care pot rezolva cât mai multe nevoi cu un singur gest“, mai spun reprezentanţii Scadinavian Design House.
Designul scandinav este în opinia unor oameni din domeniu un minimalism îndulcit, pentru că odată cu liniile curate, acest curent propune popularea spaţiului cu obiecte realizate din materiale naturale.
„Nu cred că designul scandinav a devenit popular ca şi concept în sine. Este mai degrabă o tendinţă care a crescut în ultimul timp în toată Europa, o îndulcire a vechiului minimalism care invadase la un moment dat continentul, în perioada în care toţi designerii promovau linii foarte simple şi austere, în ideea de a nu aglomera spaţiul şi a te simţi bine“, crede Carolin Ivănescu, lifestyle manager în cadrul Mobexpert. El defineşte designul scandinav ca fiind un minimalism mai confortabil, mai plăcut.
„E trecerea de la un design rece şi oarecum auster la un minimalism primitor, funcţional şi, aş spune, puţin înghesuit. E complicat să creezi senzaţie de confort pe suprafeţe foarte mari. Scandinavii sunt aşa de cel puţin câteva zeci de ani. E răspunsul lor la minimalism, căruia i-au adăugat funcţionalitate, forme mai dulci şi din care au eliminat rigidul. Au înlocuit texturile dure, blaturile de sticlă, cu bucuria lemnului natural, cu obiecte blânde şi materiale naturale, precum pielea sau blana naturală. Există, de asemenea, în designul scandinav, un foarte bun-simţ al proporţiilor - sunt consideraţi, din acest punct de vedere, japonezii Europei - care creează acest sentiment de bine“, explică Ivănescu. Metalele au intrat şi ele în casele oamenilor, dar ceea ce este de remarcat a fost asocierea dintre materialele reci şi căldura luminii.
„Pe parte de metale, aluminiul, oţelul şi, în ultimii ani, cuprul se regăsesc atât la piesele de mobilier, cât şi la decoraţiuni şi, mai ales, la corpuri de iluminat. Nu în ultimul rând, sticla este un material foarte des folosit, atât în varianta transparentă, cât şi în varianta sablată sau colorată, oferind un rafinament aparte atât pieselor de mobilier cum ar fi mesele de dining sau măsuţele de cafea, cât şi accesoriilor şi decoraţiunilor“, spun reprezentanţii Scandinavian Design House.
Sticla a făcut şi ea pereche cu un material oarecum neaşteptat, dar alături de care se formează complementarităţi uimitoare. „Sticlei uneori i se alătură betonul, realizând astfel o combinaţie surprinzătoare şi neaşteptată, dar cu un efect foarte puternic şi plăcut. Netezimii şi perfecţiunii sticlei i se alătură textura poroasă a unui material asociat cu domeniul construcţiilor, iar rezultatul este unul surprinzător de armonios. Marmura este de asemenea un material care revine în forţă în ultimii ani“, mai spun reprezentanţii Scandinavian Design House.
Potrivit acestora, nevoia de respirabilitate a spaţiului se va menţine şi anul viitor. Când toată lumea este în căutarea de case smart, de obiecte cu funcţii multiple, ar fi fost ciudat să fie diferit când vine vorba de spaţiul intim. „Tendinţa generală este de simplificare rafinată, cu o mare concentrare asupra oamenilor şi a nevoilor lor. Nu mai este suficient ca un produs să fie estetic, el trebuie să fie inteligent şi să deservească o nevoie şi un scop. Ne întorcem la lucrurile de bază, inclusiv în ceea ce priveşte materialele, iar designerii sunt conştienţi de faptul că oamenii devin din ce în ce mai greu de impresionat“, cred reprezentanţii Scandinavian Design House.
Această „cuminţenie“ stilistică a fost câştigată în ultimii ani, când crizele au potolit multe pieţe bulimice, inclusiv pe cele de design interior. „Părerea mea este că nu vom vedea nimic ieşit din comun, nu vor fi «iepuraşi scoşi din joben» şi cine ştie ce idei îndrăzneţe. Îndrăzneala de dragul îndrăznelii nu mai este chiar vandabilă. Dacă în trecut, clientul era dispus să plătească pentru obiecte şi idei extravagante, astăzi lucrurile acestea au mult mai puţin sens. Zilele fotoliilor cu pene au apus. Vom vedea alb mult şi multe finisaje deschise la culoare. Stejar liniştit. Suprafeţe mate“, spune Carolin Ivănescu.
Trageţi aer în piept şi respiraţi. Se poate.
