Preocupările deceniului pentru industria energetică: digitalizarea şi tranziţia energetică. Ambele sunt accelerate de criza pandemică

Efectul crizei pandemiei a fost neuniform în energie: companiile din utilităţi au fost afectate mai puţin de criză şi au solicitat finanţări pentru investiţii, companiile din industria de petrol şi gaze au fost afectate mai puternic.

Priorităţile pentru industria ener­ge­­tică în perioada aceasta sunt digitalizarea şi tranziţia către pro­duse ecologice, în linie cu Convenţia de la Paris sau Green Deal. La fel ca aproape toate sectoarele, in­dustria energetică, care era deja pe un trend de digitalizare, a accelerat procesul de trans­formare digitală.

„Ca şi în alte sectoare, companiile din energie au trebuit să accelereze adoptarea noilor tehnologii pentru a coordona infrastructura energetică. De asemenea, şi atitudinea consumatorilor s-a schimbat, un exemplu fiind creşterea accelerată a plăţilor online cu cardul a facturilor de utilităţi“, spune Oana Mogoi, sector head utilities & natural resources, divizia Wholesale Banking, ING Bank România.

Reprezentanţii Rompetrol, companie din piaţa de petrol şi gaze, parte din grupul KMG International, spun că au început implementarea stra­tegiei de digitalziare a com­pa­niei din 2015 şi au finalizat mai multe proiecte în divizia de ra­finare şi pe partea de trans­port feroviar a produselor petro­­liere.

Askar Abilov, chief officer finance & risk mana­ge­ment al grupului KMG Inter­national, spune că digita­li­zarea nu înseamnă înlocuirea re­sur­sei umane, ci un sprijin pentru angajaţi.

„Rompetrol intenţionează să continue trendul de digitalizare, prin implementarea de noi soluţii smart care vor îmbunătăţi, tot mai mult, procesele industriale. Astfel, misiunea operatorilor din teren va fi sim­plificată pentru că di­gitalizarea, într-o industrie cum este cea de rafinare, nu înseamnă în­­locuirea re­sur­sei umane, ci sprijinul complex pentru oamenii care lucrează, zi de zi, în rafinăriile Petromidia şi Vega“, a spus el.

Pe partea de tranziţie energetică în linie cu acordurile internaţionale precum Con­venţia de la Paris, Oana Mogoi spune că ING a implementat în strategia băncii finanţarea proiectelor sustenabile. „Astfel, a luat naştere proiectul Terra, prin care s-a decis alinierea a 600 miliarde de euro (din portofoliul nostru total de 900), obiectivelor convenţiei (de la Paris – n. red.), respectiv direcţionarea finanţărilor către proiecte care au ca scop decarbonarea şi migrarea către o lume cu emisii zero. ING îşi susţine clienţii în migrarea spre o economie circulară prin acordarea de produse inovatoare pentru finanţarea proiectelor şi iniţiativelor de dezvoltare sustenabilă pre­cum creditele şi obligaţiunile verzi, dar şi creditele de sustenabilitate“, a spus ea.

Banca a mai venit cu o serie de produse care vin atât în sprijinul digitalizării relaţiei dintre clienţi şi companii, cât şi pe partea de protecţie a mediului, prin eliminarea facturii tipărite pe hârtie şi trecerea către facturi electronice, a mai spus Oana Mogoi.

„Pe lângă finanţare, oferim produse variate din sfera digitalizării, care este, de asemenea, una dintre direcţiile principale ale strategiei băncii. Astfel de produse se referă la canalele de colectare a facturilor de uti­lităţi, cele mai importante fiind meca­nis­mele de debitare directă, încasarea prin machete customizate oferite clienţilor ING persoane fizice în platforma Home’Bank şi servicii de acceptare a plăţilor cu cardul.“

Askar Abilov spune de asemenea că digitalizarea în industria de petrol şi gaze vine la pachet cu protecţia mediului şi dă câ­teva exemple: „Pentru protejarea me­diului, digitalizarea integrează de la senzori de verificare şi control, staţii automate de monitorizare a indicatorilor rezul­taţi şi a cali­tăţii aerului, sisteme auto­ma­te de pre­venire şi neutralizare, soluţii digitale de monitorizare a condiţiilor atmosferice, pâ­­nă la alţi indicatori care ţin de procesele tehnologice.“

Oana Mogoi, Sector Head Utilities & Natural Resources, divizia Wholesale Banking, ING Bank România: Companiile din energie au trebuit să accelereze adoptarea noilor tehnologii pentru a coordona infrastructura energetică

Cum a  evoluat creditarea companiilor din energie de către ING în 2020? Dar prin comparaţie cu 2019?  La ce nivel s-a situat soldul creditelor în 2019? Dar în primele 9 luni din 2020?

Abordarea ING în ceea ce priveşte creditarea companiilor s-a centrat, în general, încă de la începutul pandemiei, pe susţinerea clienţilor existenţi; aceştia au fost afectaţi în mod diferit în funcţie de obiectul de activitate, unii dintre ei necesitând împrumuturi care să îi ajute să contracareze efectele crizei.

În sectorul energetic, impactul a variat în funcţie de subsector, companiile de utilităţi fiind mai puţin afectate decât cele din industria de petrol şi gaze. În consecinţă, am remarcat o creştere a solicitărilor de finanţare pentru susţinerea de investiţii pe piaţa de electricitate, cu precădere din partea companiilor de distribuţie.

Pe de altă parte, piaţa de petrol şi gaze a reacţionat în sens contrar, majoritatea investiţiilor fiind amânate, iar solicitările de finanţare au avut ca scop asigurarea de surse de lichidităţi tampon. Scopul a fost de a asigura lichidităţile necesare unei funcţionări acceptabile în cazul în care criza petrolului persista, pe de o parte şi, în cazul impunerii unor noi restricţii pe de altă parte, restricţii pe care le vedem deja în unele ţări din Europa şi care au impact semnificativ în consumul de carburanţi. Am acordat alături de încă două bănci o astfel de facilitate unui client foarte important pentru noi, Rompetrol Rafinare, prin prisma relaţiei de lungă durată şi a rolului strategic pe care îl are în economia românească.

 

Care este poziţia ING în sectorul de energie? Care sunt cele mai accesate servicii de către clienţi? Cum se implică ING în a ajuta companiile din energie să investească în digitalizare?

Sectorul de energie este unul strategic pentru ING, atât în Romania cât şi la nivel global, şi gestionăm parteneriate solide cu companii din acest domeniu de peste 20 de ani. Interesul principal este de a susţine companiile în procesul tranziţiei energetice, iar ING se numără printre primele bănci din lume care au înglobat în strategia proprie ideea de finanţare sustenabilă, în linie cu direcţiile trasate de Convenţia de la Paris. Astfel, a luat naştere proiectul Terra, prin care s-a decis alinierea a 600 de miliarde de euro (din portofoliul nostru total de 900), obiectivelor convenţiei, respectiv direcţionarea finanţărilor către proiecte care au ca scop decarbonarea şi migrarea către o lume cu emisii zero.

ING îşi susţine clienţii în migrarea spre o economie circulară prin acordarea de produse inovatoare pentru finanţarea proiectelor şi iniţiativelor de dezvoltare sustenabilă precum creditele şi obligaţiunile verzi, dar şi creditele de sustenabilitate, pentru care se stabileşte un set de indicatori, iar daca aceştia sunt atinşi, se acorda un discount din costul finanţării, iar dacă nu, se percepe o penalitate.

Pe lângă finanţare, oferim produse variate din sfera digitalizării, care este, de asemenea, una dintre direcţiile principale ale strategiei băncii. Astfel de produse se referă la canalele de colectare a facturilor de utilităţi, cele mai importante fiind mecanismele de debitare directă, încasarea prin machete customizate oferite clienţilor ING persoane fizice în platforma Home’Bank şi servicii de acceptare a plăţilor cu cardul, având in vedere că beneficiem de o gamă completă de soluţii pe acest segment (POS, mPOS si e-commerce).

În 2020, s-a observat o intensificare a interesului clienţilor pentru e-commerce (soluţie de plată online cu cardul), iar faptul că avem acest produs dezvoltat in-house ne-a permis să avem implementări rapide şi adaptate nevoilor specifice fiecărui client. De asemenea, oferim soluţii de centralizare a lichidităţilor, prin structurile de cash pooling domestic sau internaţional (centralizarea zilnică a fondurilor colectate de la companiile participante într-un cont colector, care are ca rezultat diminuarea nevoii agregate de finanţare, dar şi o remunerare mai avantajoasă a soldului cumulat), precum şi soluţii pentru maximizarea eficienţei capitalului de lucru, respectiv factoring şi supply chain factoring. ING beneficiază de platforme performante puse la dispoziţia clienţilor, acestea fiind premiere la momentul lansării, în direcţia digitalizării.

 

Daca aţi văzut vreo frâna în investiţiile din energie în 2020, posibil cu ecou şi in 2021, în ce măsura credeţi că poate fi compensată prin implementarea programelor de investiţii în energie verde?

Pe lângă frâna generată de pandemie, principala problemă pe care o avem este lipsa clarităţii şi stabilităţii legislative, iar aici aş aminti modificarea retroactivă a Legii 220/2008 referitoare la energia regenerabilă care a pus o amprentă negativă asupra apetitului investiţional pe care o resimţim şi azi, Legea offshore care a blocat proiectele de extracţie de gaze naturale din Marea Neagră, încheierea de contracte de vânzare-cumpărare de energie electrică liber negociate între părţi care a fost interzisă între 2012 si 2020 (însă, nici acum lucrurile nu sunt clare deoarece există diferenţe de transpunere a reglementărilor europene în legislaţia locală), ordonanţa 114/2018, iar exemplele pot continua. Până nu reuşim să dovedim că putem fi consecvenţi în deciziile pe care le luăm şi legile pe care le adoptăm, mult aşteptatele investiţii vor rămâne la stadiul de proiect.

 

Care sunt noile tendinţe pentru investiţiile în energie? Cum vedeţi acest trend peste 10 ani? Dar peste 20 de ani?

Tendinţele investiţiilor în energie urmează direcţiile trasate de Convenţia de la Paris şi Green Deal, fiind concentrate pe scăderea consumului de resurse de energie primară şi a emisiilor, precum şi pe creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, care se vor diversifica, la rândul lor. Vorbim despre proiecte eoliene offshore care se construiesc pe platforme plutitoare, despre producţia de hidrogen albastru (produs din hidrocarburi dar cu captare a emisiilor de carbon) sau verde (produs prin electroliză, dar cu electricitate produsă din surse regenerabile), despre stocarea electricităţii, despre stocarea hidrogenului verde pentru tehnologia „Power-to-Gas”, despre stocarea căldurii pentru tehnologia de alimentare cu energie termică „Power-to-Heat”. Cel mai probabil, în primii zece ani, trendul va fi de continuare a investiţiilor bazate pe tehnologii mature (eolian, fotovoltaic, geotermal, biomasă si biogaz) şi de perfecţionare a celor mai noi, cu scopul de a deveni comercial viabile în deceniul următor.

 

Care sunt şansele şi atuurile României pentru a atrage noi investiţii masive în producţia in energie, în contextul in care România produce aproape o treime din energie pe bază de cărbune, iar tendinţa este trecerea spre energie regenerabila? Care sunt frânele care ar putea fi puse acestor investiţii?

Atuurile României sunt clare - este o ţară bogată în resurse energetice, atât convenţionale (aici aş aminti gazul natural care este combustibilul de tranziţie către o lume cu zero emisii, mai precis pentru a face trecerea de la energia produsă din cărbune la cea verde, cât şi regenerabile (iradiaţia solară, vântul, bazinul hidrografic, biomasa). Pe lângă resurse, Romania beneficiază şi de o poziţie geografică avantajoasă care ar putea să o transforme într-un hub energetic. Principala frâna este cadrul legislativ şi lipsa clarităţii şi a stabilităţii acestuia.

Şi pentru că am adus în discuţie gazul ca şi combustibil de tranziţie, aş face referire din nou la Legea offshore care a avut ca efect stoparea principalelor investiţii în exploatarea gazului din Marea Neagra. Principala problemă pe care o vad este legată de factorul timp, dacă nu reuşim să scoatem la suprafaţă această resursă în timpul tranziţiei, cel mai probabil ea va rămâne neexploatată cu consecinţe negative atât asupra procesului de tranziţie energetică, cât şi asupra economiei.

 

Observaţi o accelerare a investiţiilor în digitalizare a companiilor din energie în aceasta criză?

Digitalizarea este în momentul de faţă unul dintre procesele cele mai active, având un impact semnificativ asupra multor sectoare ale economiei. Dinamica sa actuală este determinată de progresele tehnologice din ultimii ani, dar şi de criza curentă care a forţat companiile să folosească software în loc de oameni.

Ca şi în alte sectoare, companiile din energie au trebuit să accelereze adoptarea noilor tehnologii pentru a coordona infrastructura energetică. De asemenea, şi atitudinea consumatorilor s-a schimbat, un exemplu fiind creşterea accelerată a plăţilor online cu cardul a facturilor de utilităţi. Prin implementarea contorizării inteligente, clienţii vor dobândi mai mult control asupra consumului de energie şi vor avea posibilitatea să devină prosumatori, în timp ce integrarea noilor tehnologii are ca efect scăderea costurilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport şi distribuţie şi încurajarea eficienţei energetice.

 

Askar Abilov, Chief Officer Finance & Risk Management al Grupului KMG International: Rompetrol intenţionează să continue trendul de digitalizare, prin implementarea de noi soluţii smart care vor îmbunătăţi, tot mai mult, procesele industriale.

 

Cum a afectat pandemia activitatea Rompetrol? Care au fost măsurile pe care le-aţi luat pentru a trece peste acest şoc?

La nivelul Grupului KMG International, principala direcţie a vizat protejarea angajaţilor şi a familiilor acestora, prin dezvoltarea de programe flexibile de lucru sau work from home şi asigurarea de echipamente şi soluţii IT. La acestea se adaugă şi eforturile pentru menţinerea locurilor de muncă, în contextul în care această perioadă a fost caracterizată la nivel naţional de decizii de trimitere în şomaj tehnic, reducere a programului de muncă, concedieri colective, închideri sau suspendarea activităţilor direct afectate.

Toate staţiile Rompetrol au fost şi sunt operaţionale, în acord cu recomandările şi deciziile adoptate de autorităţile locale şi centrale.

În acelaşi timp, Grupul s-a concentrat în menţinerea activităţilor şi operaţiunilor de profil – rafinarea ţiţeiului şi distribuţia de carburanţi în România şi regiune.

Astfel, un proiect important derulat de grup în această perioadă a fost revizia generală a rafinăriei Petromidia, o măsură obligatorie şi necesară pentru asigurarea funcţionării unităţilor de producţie în condiţii de maximă siguranţă. Cele peste 1.500 de lucrări realizate în cadrul reviziei s-au desfăşurat pe o suprafaţă întinsă - de peste 200 de hectare, în condiţii de maximă siguranţă şi fără incidente pe parcursul celor 45 de zile.

KMG International şi-a menţinut în funcţiune ambele sale rafinării – Petromidia Năvodari si Vega Ploieşti, care au un rol foarte important în susţinerea economiei naţionale şi regionale, atât prin carburanţii asiguraţi, cât şi prin produsele speciale livrate precum bitum, polimeri, hexan etc.

În acelaşi timp, Grupul s-a alăturat eforturilor autorităţilor din România, Bulgaria, Moldova şi Gerogia în limitarea şi prevenirea răspândirii noului virus, prin donarea de carburant pentru transportul medical de urgenţă, finanţarea cercetării şi achiziţionarea de echipament, kituri de testare şi materiale necesare pentru unităţile medicale.

În prezent, Rompetrol Rafinare produce şi asigură toate sortimentele necesare obţinerii de măşti sanitare şi chirugicale de tip FFP1 şi FFP2, dar şi accesorii medicale. Împreună cu partenerii locali, compania poate realiza integral, în România, materiale sanitare şi poate contribui la asigurarea necesarului intern şi la constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale la nivel naţional şi european.

Pe fondul pandemiei şi a măsurilor adoptate, cererea de carburanţi din România a înregistrat o scădere semnificativă, de circa 9% faţă de perioada similară din 2019. Gazul petrolier lichefiat – folosit mai mult în mediul urban a consemnat o diminuare a volumelor comercializate cu aproximativ 15%.

Având în vedere vânzările de combustibil, perioada martie - iunie a fost cea mai dificilă, cu o scădere de până la 40%, pe fondul restricţiilor de circulaţie pentru populaţie. Începând cu luna iunie, cererea a început să îşi revină. Apreciem înţelegerea şi sprijinul partenerilor bancari pentru a depăşi împreună aceste efecte.

În timp ce marile companii de profil şi-au oprit sau amânat proiectele de dezvoltare, Grupul s-a concentrat pe continuarea direcţiilor strategice precum partea de rafinare – revizia generala a celor doua rafinării sau cea de retail – noi staţii deschise în România şi regiunea Mării Negre.

La acestea se adaugă şi eforturile Grupului pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul Fondului de Investiţii în Energie Kazah-Român, acesta anunţând în luna august selectarea contractorului general pentru construirea la cheie a centralei de cogenerare de pe platforma Petromidia.

 

Ce proiecte de digitalizare aţi implementat de curând? Cât a contat în momentul în care a apărut criza Covid-19?

Digitalizarea este o direcţie strategică pe care Grupul KMG International a adoptat-o din 2015 şi care a contribuit la îmbunătăţirea modelului de afaceri. Utilizarea tehnologiilor digitale a devenit o prioritate pentru zone precum rafinare, logistică, distribuţie, resurse umane sau financiar.

Cel mai elocvent exemplu în acest sens este evoluţia Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil din România, a Vega Ploieşti – cea mai longevivă unitate de prelucrare din România şi singurul producător de bitum sau hexan, dar şi a diviziei de petrochimie – unicul producător intern de profil.

Până în prezent, au fost implementate următoarele proiecte de digitalizare: Advanced Process Control (software complex pentru controlul predictiv al unităţilor şi fluxurilor operaţionale), Predictive Maintenance (combină big data şi învăţarea automată pentru maximizarea performanţei pe parcursul ciclului de viaţă al activelor de proiectare) şi Process Simulator (care permite scenarii de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă?” şi „Ce este cel mai bine?” pentru a determina strategiile care ar maximiza profitabilitatea).  

„Shunting Expert” – dezvoltat împreună cu GFR – partenerul de logistică feroviară, este o soluţie implementată pe platformele Petromidia şi Vega ce permite monitorizarea şi controlul, în timp real, al traficului de produse petroliere, pe infrastructura feroviară. Digitalizarea este integrată 100%, iar avantajele sunt nenumărate: controlul total al situaţiei vagoanelor, al situaţiei liniilor de cale ferată), scăderea efortului şi a erorilor umane, trasabilitatea vagoanelor, locomotivelor şi a personalului specializat sau interconectarea cu alte aplicaţii.

Multe alte procese importante din industria de rafinare au trecut printr-o digitalizare completă. Este şi cazul Instalaţiei de Amestec în Linie a carburanţilor din Petromidia. Un nou sistem digital, intuitiv, a fost implementat cu succes şi asigură analize detaliate în timp real a componenţilor şi a produsului final obţinut şi, implicit, o monitorizare atentă a calităţii carburanţilor şi a conformităţii acestora cu legislaţia în vigoare.

Rompetrol intenţionează să continue trendul de digitalizare, prin implementarea de noi soluţii smart care vor îmbunătăţi, tot mai mult, procesele industriale. Astfel, misiunea operatorilor din teren va fi simplificată pentru că digitalizarea, într-o industrie cum este cea de rafinare, nu înseamnă înlocuirea resursei umane, ci sprijinul complex pentru oamenii care lucrează, zi de zi, în rafinăriile Petromidia şi Vega.

 

Cum vedeţi tendinţa şi programele europene de tranziţie către energie verde? Cum explorează Rompetrol oportunităţile?

La nivelul companiei Rompetrol Rafinare, există un amplu program intern de îmbunătăţire continuă a operaţiunilor, fluxurilor şi unităţilor de producţie.

În activitatea sa curentă, rafinăria Petromidia produce şi hidrogen, care poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau pentru transportul şi stocarea de energie şi are multe aplicaţii posibile în industrie, transporturi, energie şi construcţii. Cel mai important aspect este că nu emite CO2 şi nu poluează aerul atunci când este utilizat.

Recent, am început să ne concentrăm mai mult pe zona de energie verde. În acest sens, analizăm şi evaluăm noi idei, precum parcuri eoliene şi celule fotovoltaice pentru generarea de electricitate şi înlocuirea biocombustibililor convenţionali obţinuţi din culturi agricole cu biocombustibili de a doua generaţie, obţinuţi din uleiuri uzate sau alte produse reziduale.

La acestea se adaugă şi iniţiative de reducere a emisiilor de CO2, alături de proiecte care implică captarea şi vânzarea de CO2.

 

Ce proiecte de investiţii aveţi în plan, atât în zona de digitalizare, cât şi în zona de sustenabilitate şi mediu?

La nivelul rafinăriilor, Grupul a acordat o atenţie deosebită programelor de reducere a impactului asupra mediului, a soluţiilor tehnice pentru o monitorizare mai atentă a unităţilor de producţie, dar şi a măsurilor de reacţie rapidă pentru respectarea obiectivelor interne şi a prevederilor legale din domeniu.

Toate investiţiile realizate de KMG International şi unicul său acţionar (compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan KazMunayGas) în modernizarea unităţilor de producţie au avut si o componentă majoră în reducerea amprentei asupra mediului înconjurător.

Pentru protejarea mediului, digitalizarea integrează de la senzori de verificare şi control, staţii automate de monitorizare a indicatorilor rezultaţi si a calităţii aerului, sisteme automate de prevenire şi neutralizare, soluţii digitale de monitorizare a condiţiilor atmosferice, până la alţi indicatori care ţin de procesele tehnologice.

Protecţia mediului este o direcţie importantă în strategia de sustenabilitate a Grupului, planul de investiţii vizând conformitatea instalaţiilor în acord cu reglementările de la nivelul UE, reducerea emisiilor de CO2, SO2, dar şi reducerea consumului de apă, energie folosite în procesele tehnologice.

Un proiect implementat recent, printr-o investiţie de 4,6 milioane USD, a vizat instalaţia de recuperare GPL din gaze- instalaţia de cocsare întârziată – ce asigură o îmbunătăţire a fluxului de producţie şi o reducere substanţială a emisiilor de dioxid de sulf. Este un proiect unic la nivelul României şi se înscrie în strategia Grupului de continuă modernizare a proceselor operaţionale la nivelul unităţilor de producţie – rafinăriile Petromidia Navodari şi Vega Ploieşti, pentru creşterea gradului de protejare a mediului înconjurător şi continua reducere a impactului asupra comunităţilor locale.

Un proiect viitor de mare anvergură şi impact îl reprezintă centrala de cogenerare de pe platforma Petromidia, cu o investiţie ce se va ridica la 148 milioane USD, iar punerea în funcţiune va fi în 2023. Noua centrală va avea un rol major în stabilizarea producţiei şi a distribuţiei de energie electrică în regiunea Dobrogea.

De asemenea, la nivelul reţelei de distribuţie carburanţi, sunt construite şi puncte de alimentare electrică pentru maşinile hibrid sau electrice şi întreaga reţea are un sistem cu tehnologie LED pentru un consum redus de energie şi alte soluţii moderne, prietenoase cu mediul.

Suplimentar investiţiilor în tehnologie, Grupul se implică în proiecte de CSR pentru beneficiul comunităţii, iar de-a lungul timpului iniţiativele au vizat amplasarea de panouri solare pe unităţi de învăţământ, staţii ecologice de epurare a apelor şi plantări de copaci.