Definim viitorul sustenabil

Digitalizarea, integrarea standardelor ESG în analiza investiţiilor şi creşterea contribuţiilor ar putea fi soluţii pentru un sistem de pensii private sustenabil

01.07.2021, 00:07 Autor: Mircea Nica

Sistemul public de pensii, în forma sa actuală, va ajunge sub o presiune din ce în ce mai mare, iar creşterea contribuţiilor în sistemul de pensii private ar putea constitui o alternativă sustenabilă, mai ales că facilităţile fiscale existente oferite angajatorilor şi angajaţilor au stimulat doar marginal accesarea pensiilor facultative, a susţine Simona Angelescu, Head Of Financial Institutions ING.

„Proiecţiile diverselor instituţii arată un trend demografic descendent pentru România. Astfel, Institutul Naţional de Statistică estimează că populaţia României va ajunge în 2030 la 18 milioane, iar în 2060 vom fi doar aproximativ 13 milioane. Ca urmare a acestei evoluţii, raportul de dependenţă, adică numărul persoanelor tinere şi vârstnice raportate la 100 de persoane active în câmpul muncii, este în creştere de la 47 în 2011, la 63 în 2060. Ceea ce înseamnă că va exista o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemului public de pensii în forma sa actuală, iar creşterea contribuţiilor în sistemul de pensii private ar putea constitui o alternativă sustenabilă.”

Pe de altă parte, două dintre cele mai importante tendinţe pentru perioada următoare, după cum spune Andreea Pipernea, CEO al NN Pensii, sunt digitalizarea completă a sistemului, precum şi încorporarea standardelor ESG (Environmental Social Governance) în procesul de analiză a investiţiilor.

„Digitalizarea operaţiunilor din sistemul de pensii private, de la aderarea participanţilor noi la un fond de pensii şi comunicarea continuă pe toată perioada de contribuţie şi până la plata pensiei, are două mize importante: eliminarea tuturor documentelor pe hârtie şi trecerea la comunicări exclusiv digitale, precum şi eliminarea interacţiunii fizice dintre participant şi reprezentanţii administratorului care gestionează economiile lor pentru pensie”, susţine Andreea Pipernea.

În prezent, România are peste 8 milioane de participanţi la cele 17 fonduri de pensii private Pilon II şi Pilon III, ce cumulează active totale în valoare de 83,34 mld. lei la finalul lunii martie 2021, reprezentând circa 8% din PIB-ul României.

 

Simona Angelescu, Head Of Financial Institutions ING

Cum au evoluat pensiile private Pilonul II şi III în ultimii ani şi care a fost impactul odată cu pandemia de COVID-19?

Observăm o dublare a activelor din sistemul de pensii private în ultimii trei ani şi o creştere cu 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia pozitivă, remarcată încă de la înfiinţare, s-a păstrat şi în anul pandemiei, în ciuda volatilităţii de pe pieţele financiare.

Explicaţia rezidă în faptul că pensiile private au ca fundament economisirea şi investirea pe termen lung. Deşi au existat episoade de volatilitate, managerii fondurilor au reuşit cu succes să valorifice oportunităţile de piaţă generate şi astfel să crească valoarea activelor gestionate. De altfel, România a înregistrat în anul 2019 cea mai mare rată de creştere a activelor fondurilor de pensii private dintre ţările UE, de 30%. Creşterea accelerată este specifică ţărilor cu un sistem încă tânăr al fondurilor de pensii private, în comparaţie cu sistemele existente în ţările dezvoltate.

Cu toate acestea, activele fondurilor de pensii facultative (Pilon III) rămân la un nivel relativ scăzut, de doar 4% din total, pe fondul unui grad de penetrare scăzut în rândul populaţiei – de doar 5-7% pentru toate categoriile de vârstă.

Facilităţile fiscale existente oferite angajatorilor şi angajaţilor au stimulat doar marginal accesarea pensiilor facultative. Credem că doar prin intensificarea acestor măsuri şi promovarea unor programe de educaţie finaciară specifice vom vedea rezultate sustenabile în viitor.

 

Cum vedeţi sustenabilitatea sistemului de pensii actual?

Proiecţiile diverselor instituţii arată un trend demografic descendent pentru România. Astfel, Institutul Naţional de Statistică estimează că populaţia României va ajunge în 2030 la 18 milioane, iar în 2060 vom fi doar aproximativ 13 milioane. Ca urmare a acestei evoluţii, raportul de dependenţă – adică numărul persoanelor tinere şi vârstnice raportate la 100 de persoane active în câmpul muncii este în creştere - de la 47 (în 2011) la 63 (în 2060). Ceea ce înseamnă că va exista o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemului public de pensii în forma sa actuală, iar creşterea contribuţiilor în sistemul de pensii private ar putea constitui o alternativă sustenabilă.

Fondurile de pensii private contribuie la dezvoltarea sustenabilă a economiei prin intermediul investiţiilor realizate, iar la nivel individual asigură securitatea şi bunăstarea financiară la pensie, complementar sistemului public de pensii.

Mai mult, 90% din investiţiile fondurilor de pensii sunt în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei.

 

Cum sprijină ING activitatea de investiţii a fondurilor de pensii şi prin ce se diferenţiază, la nivel local, în piaţa bancară?

ING pune la dispoziţia clienţilor instituţionali o gamă variată de produse care adresează atât nevoile de investire a contribuţiilor, cât şi nevoile de gestionare a diferitelor riscuri de piaţă generate de activele deţinute. Totodată, datorită reţelei noaste globale, managerii fondurilor de pensii au acces la rapoartele de research ale economiştilor ING prin care sunt analizate cele mai importante ştiri, trenduri sau oportunităţi de piaţă.

ING este una dintre principalele contrapartide pentru fondurile de pensii în ceea ce priveşte tranzacţionarea instrumentelor cu venit fix. Facilităm plasarea de ordine în cadrul licitaţiilor de piaţă primară, atât pe plan local în cazul emisiunilor de titluri de stat organizate de către Ministerul de Finanţe, cât şi pe plan extern când ING intermediază obligaţiuni (Eurobonduri sau plasamente private) pentru emitenţi din diverse sectoare de activitate.

Un exemplu recent în acest sens este emisiunea unei obligaţiuni cu dobândă variabilă în lei, în format de plasament privat, pentru Banca Internaţională de Investiţii facilitată de ING. Prin această tranzacţie, investitorii au avut oportunitatea de a accesa un instrument cu rată variabilă în condiţiile asumării unui risc de contrapartidă cu rating A, superior rating-ului de ţară al României. 

Pentru gestionarea poziţiilor valutare, expertiza băncii permite oferirea unor soluţii de hedging personalizate în funcţie de nevoile fondurilor de pensii şi a politicilor interne, cu acces la pieţe valutare de referinţă. În ceea ce priveşte riscul de dobândă, în momentul de faţă, doar fondurile de pensii facultative pot utiliza instrumentele specifice pentru gestionarea eficientă a acestui risc inerent.

Prioritatea noastră strategică rămâne, în continuare, găsirea de soluţii personalizate şi relevante pentru clienţii băncii, alături de transformarea digitală, inclusiv în zona pieţelor financiare.

 

 

Andreea Pipernea, CEO al NN Pensii

Cum se realizează investiţiile fondurilor de pensii?

Activitatea de investiţii este strict reglementată, la fel cum este şi partea operaţională a sistemului de pensii private. Fondurile de pensii investesc banii participanţilor cu miza de a multiplica economiile pentru pensie ale acestora, urmând politici prudente şi sustenabile, gândite să asigure randamente cât mai bune pe termen lung, peste inflaţie, protejând economiile de fluctuaţiile care pot să apară în perioadele de volatilitate ale pieţelor financiare.

Investiţiile fondurilor de pensii Pilon II erau alocate, la finalul anului 2020, preponderent în titluri de stat (67,53%) şi acţiuni (21,60%), dar şi în obligaţiuni corporative (3,97%), titluri de participare (3,30%), obligaţiuni supranaţionale (1,99%), depozite bancare (1,21%) şi alte instrumente financiare, conform datelor oficiale publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

La aceeaşi dată, structura investiţiilor fondurilor de pensii Pilon III era similară, cu active în titluri de stat (63,01%) şi acţiuni (25,86%), dar şi în titluri de participare (3,27%), obligaţiuni corporative (3,07%), obligaţiuni supranaţionale (1,80%), depozite bancare (1,74%) şi alte instrumente financiare.

 

Cum arată sistemul de pensii private din România?

Sistemul de pensii pe patru piloni care funcţionează astăzi în România a fost introdus în 2007, având la bază modele deja testate şi de succes în Europa, dar şi în lume. În plus faţă de sistemul public de pensii sau Pilonul I, sistemul de pensii private include pensia obligatorie sau Pilonul II, pensia facultativă sau Pilonul III şi pensia ocupaţională sau Pilonul IV.

Pilonul II a fost gândit să aducă un venit în plus la pensie tuturor angajaţilor. O cotă de 3,75% din contribuţia de 25% la asigurările sociale (CAS) plătită către bugetul de stat pentru fiecare angajat este direcţionată către fonduri private de pensii, bazate pe acumularea şi investirea continuă a acestor sume. Banii care se strâng în conturile de Pilon II sunt proprietatea privată a participanţilor.

Pilonul III funcţionează similar, fiind o formă în plus pentru mai mulţi bani la pensie la care se strâng sume plătite voluntar de angajaţi şi/ sau de angajatorii lor. Contribuţia la fondurile de pensii facultative beneficiază de o deductibilitate fiscală de câte 400 EUR/ an atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, pentru încurajarea economisirii private.

Pilonul IV sau pensia ocupaţională permite companiilor să creeze în plus fonduri de pensii dedicate angajaţilor, ca beneficiu extra-salarial şi formă de retenţie. Fondurile de pensii ocupaţionale pot fi personalizate în funcţie de preferinţele companiei beneficiare. Nivelul de deductibilitate este în curs de a fi stabilit de Ministerul Finanţelor.

Creşterea contribuţiilor în sistemul de pensii private ar putea constitui o alternativă sustenabilă. 90% din investiţiile fondurilor de pensii sunt în active româneşti

 

Care sunt principalele tendinţe pe care le veţi fructifica în perioada următoare? Care ar fi impactul unei digitalizări complete ale sistemului?

Două dintre cele mai importante tendinţe pentru perioada următoare sunt digitalizarea completă a sistemului, precum şi încorporarea standardelor ESG în procesul de analiză a investiţiilor. Dacă pentru componentele E (Environmental – mediu) şi S (Social - societate) normele de bune practici în sectorul de reglementare sunt încă în curs de definire, în zona de G (Governance - guvernanţă) s-au făcut deja paşi majori, administratorii de fonduri de pensii având datoria să reprezinte interesele financiare ale participanţilor pe termen lung.

Digitalizarea operaţiunilor din sistemul de pensii private (de la aderarea participanţilor noi la un fond de pensii şi comunicarea continuă pe toată perioada de contribuţie şi până la plata pensiei) are două mize importante: eliminarea tuturor documentelor pe hârtie şi trecerea la comunicări exclusiv digitale, precum şi eliminarea interacţiunii fizice dintre participant şi reprezentanţii administratorului care gestionează economiile lor pentru pensie.

O interacţiune complet digitală, aliniată la standardele actuale din domeniul serviciilor financiare, poate oferi participanţilor o experienţă mai simplă şi mai intuitivă în relaţia cu pensia lor, precum şi acces imediat, oriunde şi de pe orice dispozitiv, la toate instrumentele, ca să fie mereu în contact cu banii lor.

 

Prin ce consideraţi că NN Pensii este sustenabil? Ce paşi ar trebui să mai luaţi din acest punct de vedere?

NN Pensii îşi desfăşoară activitatea şi investeşte economiile pentru pensii ale oamenilor pe termen lung cu miza de a le oferi o sursă suplimentară şi relevantă de venit atunci când nu vor mai lucra.

Avem o abordare sustenabilă în tot ceea ce facem, acţionăm responsabil, ne implicăm în companiile în care avem investiţii apărând principiile bunei guvernanţe corporative şi ne mândrim că avem cel mai bun randament investiţional al unui fond de Pilon II cu risc mediu, calculat de la începutul sistemului şi până în prezent. Acest lucru a fost posibil printr-un management profesionist din partea echipei de investiţii, care a îmbinat identificarea celor mai bune oportunităţi de câştig pentru participanţi cu strategia prudentă şi sustenabilă de investiţii, bazată pe cele mai bune practici de management al riscului.

De asemenea, NN Pensii a fost mereu un lider şi din perspectiva digitalizării, oferind participanţilor instrumente digitale cum este aplicaţia mobilă NN Direct prin care să fie mereu informaţi, în timp real, despre conturile lor de pensie privată. Accelerarea digitalizării, alături de optimizarea proceselor şi intensificarea eforturilor de informare a participanţilor despre pensia lor obligatorie sunt cele mai importante iniţiative pe care ne concentrăm dincolo de maximizarea economiilor pentru pensie ale clienţilor.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Definim viitorul sustenabil